Un scurt istoric a Misiunii pentru femei „Mesagera pentru Hristos” din Roma, Italia

Misiunea pentru femei „Mesagera pentru Hristos” din Roma a luat fiinţă în noiembrie 2004, sub forma unui grup de rugăciune format din surori ce aveau ca numitor comun dorinţa arzătoare de a lucra pentru Domnul secerişului şi de a veni în ajutorul altor femei care se confruntau cu situaţii de criză. Acest grup a fost nucleul a ceea ce avea să devină ulterior organizaţia „Mesagera pentru Hristos”. Femeile implicate în această lucrare au fost motivate de versetul 11 din Psalmul 68: „Un cuvânt spune Domnul şi femeile aducătoare de veşti bune sunt o mare oştire”.Ne-am dorit să facem parte din marea oştire a luptătoarelor în rugăciune care să învioreze sufletele obosite şi întristate ale altor femei. Dumnezeu ne-a adus la cunoștință atâtea nevoi ale surorilor noastre care se confruntau cu dureri, respingere, frustrări sau singurătate. El ne-a deschis ochii spirituali ca să vedem problemele cu care se confruntă femeile din diasporă aflate departe de casă, cu aşteptările neîmplinite şi visele spulberate.

Şi ce era mai dureros era că aceste drame se consumau în tăcere. Nimeni nu avea curajul să spună ceva. Teama de a fi criticate sau greşit înţelese le paraliza orice tentativă de a cere ajutor sau consiliere. Mai rău era faptul că aceste femei trăiau cu sentimentul fals că poate chiar meritau să se confrunte cu toate acele lipsuri şi neîmpliniri. Trăiau consumându-se zilnic, încercând să supravieţuiască emoţional, punându-şi masca zâmbitoare de duminică pentru ca nimeni să nu bănuiască ceva. Acestea erau femeile din bisericile noastre, lângă care ceilalţi stăteau liniştiţi pe bancă fără să aibă vreo vagă idee de chinul prin care ele treceau. Acestea erau femeile care, întrebate ce mai fac, cum o mai duc, răspundeau invariabil: „Ştie Domnul…”. Da, Domnul ştia. Şi dorea ca să ştim şi noi.

Aşa că, acel grup de mijlocitoare ce împărtăşeau aceeaşi viziune a început să se roage pentru ca Dumnezeu să deschidă oportunităţi de slujire în această direcţie. La scurt timp grupului nostru s-au alăturat alte femei creştine pentru rugăciune, studiu şi căutarea voii divine în vederea extinderii acestei lucrări. Am înţeles toate că ceea ce se aştepta de la noi era să fim nişte mijlocitoare în rugăciune pentru nevoile altora şi nişte aducătoare de veşti bune. Textele pe care le-am primit – Isaia 59:16 şi Habacuc 2 ne-au întărit încredinţarea că Dumnezeu ne vrea lucrătoare în domeniul acesta.

Grupul nostru de mijlocitoare a început să fie asaltat cu cereri de rugăciune. Am iniţiat un lanţ de rugăciune permanent şi ne comunicam prin telefon motivele şi cererile pe care le primeam de la diverse persoane sau familii.

Dumnezeu ne învăţa să practicăm rugăciunea stăruitoare. Răspunsurile la rugăciune au fost multe şi de fiecare dată noi primeam încurajarea să continuăm să fim nişte mijlocitoare pentru nevoile celor de lângă noi. Eram chemate să fim mesagerele lui Hristos pentru acele femei în nevoie şi pentru familiile lor. Dumnezeu sădise în inima noastră dorinţa arzătoare de a face ceva pentru aproapele nostru. Şi cine putea fi mai aproape decât aceste femei îndurerate, înfăşurate în păienjenişul singurătăţii, cu ferestrele sufletului zăvorâte? Domnul ne încredinţase nouă slujba aceasta. Ne chemase nu numai să răspândim Vestea Bună celor care nu-L cunoşteau,  dar şi să legăm rănile vechi, să tăiem lianele minciunii ce ţineau legate aceste suflete, făcându-le sclave ale trecutului lor sau ale unei vieţi lipsite de bucurie.

Femeile acestea trebuiau să trăiască libere, libere de amintirile lor negative, de abuzurile suferite, de păcatele făcute, de drama singurătăţii. Dumnezeu avea pentru ele o viaţă din abundenţă. Şi ne alesese să le arătăm calea spre vindecare şi eliberare. Ne alesese să ţinem lumina Cuvântului Său pentru ca aceste suflete să găsească drumul spre binecuvântare. Dumnezeu ne încredinţase marea responsabilitate de a mijloci şi veghea ca şi alte femei să-şi recapete identitatea de fiice ale Celui Preaînalt. În lunile care au precedat înfiinţarea organizaţiei „Mesagera pentru Hristos”, ca şi în cei trei ani de activitate care au urmat, Dumnezeu s-a îngrijit personal de fiecare detaliu. Ne-a clarificat viziunea, ne-a stabilit obiectivele, ne-a programat întâlnirile, ne-a pus alături alte femei dedicate care au slujit cu darurile lor, ne-a adus pe toate la un numitor comun astfel încât am putut în nenumărate situaţii mijloci în acelaşi duh şi acelaşi cuget. Am fost onorate cu noi oportunităţi de slujire pe care Domnul nostru ni le aducea la cunoştinţă. Activitatea organizaţiei se diversifica, treptat. De la grupurile mici de studiu, lanţul de rugăciune, agape, seri de părtăşie, consiliere, distribuire literatură creştină, vizite, susţinerea unor misionare din străinătate, s-a considerat necesară trecerea la un alt nivel fără a neglija, însă, activităţile menţionate anterior.

În urma unui sondaj de opinie s-au conturat câteva subiecte de interes comun pe care surorile le solicitau discutate în cadrul unor sesiuni de studiu. Subiectele se referau la misiunea femeii, rolul femeii în familie, biserică, societate, comunicarea în familie, crizele cuplului creștin, celibatul, capcana depresiei, importanţa rugăciunii de mijlocire pentru soţ şi copii, rolul soţiilor de păstori şi misionari, beneficiile iertării, convieţuirea cu un partener necreştin şi altele.

Tinerele s-au arătat interesate de perioada de logodnă, comunicarea şi pregătirea pentru viaţa de familie.

Astfel, din 2005, am început să organizăm conferinţe interconfesionale la care am invitat chiar şi femei necreştine care s-au arătat interesate să înveţe ceva nou despre identitatea femeii şi despre familie sau relaţii, în genere.

În cadrul acestor reuniuni am abordat, detaliat, fiecare temă solicitată, au fost întrebări din public, s-au făcut sondaje de opinie. Era clar că femeile doreau să înveţe. Aveau întrebări, nelămuriri, unele trăiseră o viaţă în virtutea unor idei greşite inoculate în copilărie sau adolescenţă, altele nu discutaseră niciodată astfel de lucruri considerate „interzise”. Era timpul ca perdeaua ignoranţei şi a falsei pudori să fie înlăturată de lumina Cuvântului şi aceste fiice de Dumnezeu să înceapă să trăiască libere.

Dumnezeu ne-a binecuvântat cu momente speciale în care, strânse în jurul Cuvântului Său, femeile au putut experimenta eliberare, iertare, reabilitare. Multe au luat noi hotărâri, altele s-au implicat în lucrare, altele s-au bucurat de eliberare, renunţând la o falsă imagine de sine sau rupând legăturile trecutului din viaţa lor. Relaţii de familie restabilite, comunicare îmbunătăţită, crize de personalitate depăşite, femei implicate în războiul spiritual, relaţii de prietenie care au traversat anii… Şi toate acestea, graţie lui Dumnezeu care ne chemase să fim aducătoare de veşti bune pentru alte scumpe suflete de femei.

Dumnezeu ne promisese că va fi cu noi în toate zilele. Fusese cu noi de la început şi, de fiecare dată când ne adunam în Numele Lui, ne onorase cu minunata Sa prezenţă.

Locul nostru, ca mijlocitoare, era în războiul spiritual. Nu există poziţie de neutralitate. Eram, ori în ofensivă, ori în defensivă. Poziţia adoptată conta foarte mult în ochii lui Dumnezeu care ne chemase să fim nişte aducătoare de veşti bune, nişte proclamatoare ale biruinţei în Numele Domnului. Domnul ne chemase la luptă. Locul mesagerelor lui Hristos era în războiul spiritual. Era greu, dar Generalul Suprem mergea înaintea noastră. Nu aveam de ce să ne temem. Trebuia şi trebuie să fim nişte luptătoare tandre, dar hotărâte, purtând în inimile noastre dorinţa de a colabora cu Dumnezeu la eliberarea atâtor femei ce trăiesc în sclavie în loc să se bucure de minunea iertării şi dragostei lui Dumnezeu.

Vă invit şi pe voi, dragele mele, să vă înrolaţi alături de Domnul oştirilor pentru a deveni astfel nişte ambasadoare ale Celui Preaînalt. Dumnezeu a investit în noi multe daruri spirituale şi abilităţi naturale pe care putem să le folosim în slujire. Nu exista nici măcar o femeie care să nu fi primit ceva de la Domnul. Aşa că, ce faceţi cu talanţii voştri, cu timpul vostru, cu empatia voastră? Aţi folosit toate aceste resurse lucrând pentru Domnul, slujind oamenilor, schimbând vieţi prin puterea Duhului Sfânt? În final, vă veţi putea lăuda cu roadă bogată? În Ioan 15:16 ni se spune: „Eu v-am ales pe voi (şi pe voi, femeile) ca să aduceţi roadă şi roada voastră să rămână”. Dumnezeu se aşteaptă să aducem roadă, nu să fim nişte crengi uscate în via Lui. De fapt, cui i-ar plăcea să fie o creangă uscată?

Scopul lui Dumnezeu pentru noi e să aducem roadă şi roada noastră să rămână chiar şi după ce noi am încetat să mai existăm. A ne mulţumi cu roade în proporţie de 30 sau 60%, adică cu rezultate de mâna a doua, înseamnă a nu-L onora cum se cuvine pe Dumnezeu. El a dat tot ce putea da astfel încât voi să puteţi face tot ce a fost intenţionat pentru voi încă de la început. Chiar dacă e greu să rodeşti 100%, nu este imposibil! Nu uitaţi: răsplătirea voastră va fi mare dacă va luaţi în serios rolul de mesagere pentru Hristos! Înţelegem noi, ca femei, că Dumnezeu ne cheamă să avem o viaţă de slujire? Suntem noi dispuse să ne asumăm riscuri şi să punem în negoţ toţi talanţii? Suntem noi dispuse să luăm iniţiativă? Să facem totul spre slava lui Dumnezeu?

Noi, femeile, putem avea în mare impact în locul în care Dumnezeu ne-a aşezat. Familia noastră, biserica, vecinătatea unde locuim constituie aria noastră de slujire. Dacă aţi fost credincioase în lucrurile mici, vi se vor încredinţa lucruri mai mari. Dacă v-aţi sacrificat pentru ca Vestea Bună să ajungă până la marginile pământului, Dumnezeu va onora şi va răsplăti slujirea voastră. Vă veţi bucura de odihna Stăpânului vostru pentru că aţi administrat corect ceea ce El v-a încredinţat.

Nu ezitaţi să luaţi iniţiativă, să vă asumaţi riscuri şi să scoateţi „profit” spiritual pentru Stăpânul vostru! El se va întoarce în curând! Nu pierdeţi timpul care e atât de preţios! Investiţi în lucruri mari, care au valoare veşnică, căci veţi primi o răsplătire veşnică!

Fiţi binecuvântate! Fiţi mesagere pentru Hristos!

Mihaela Gheorghe, Coordonator organizaţia „Mesagera pentru Hristos” – Roma

messengers4christ2007@yahoo.it

Care e părerea ta?

Adaugă comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine