Când Lexi a venit în biroul meu suferise deja un avort, dar am găsit o inimă care bate!

ultrasound2-275x184Lexi era însărcinată și simțea că nu mai are nicio variantă. Așa că s-a îndreptat spre clinica de ginecologie pentru a scăpa de problema ei de 13 săptămâni, ca mai apoi să își vadă liniștită de viață. I s-a făcut o ecografie, după care i-au introdus trei bastoane de alge marine în colul uterin pentru a i se dilata bazinul. Din cauza  faptului că sarcina era înaintată, i-au cerut să revină pentru o intervenție chirurgicală. Lexi era speriată, dar nu știa ce altceva ar mai putea face. Nu mai avea prieten, iar mama ei nu avea să o ajute în creșterea copilului. Muncea cu jumătate de normă, dar își dorea o slujbă și o viață mult mai bună, în plus, oamenii din clinică i-au spus că tot ce avea în pântec era doar un mic țesut.

Lexi nu a mâncat în noaptea de dinaintea intervenției. Mama ei a însoțit-o până la clinică. Pe măsură ce se apropiau de clinică, vedeau tot mai mulți oameni, ori cu diferite pancarde în mână, ori cu mâinile împreunate, rugându-se. Unii dintre ei vorbeau cu diferiți oameni în parcare. Oamenii de ordine supravegheau mulțimea. Aceștia au ajutat-o pe Lexi să intre în clădire. Clinica nu avea un renume bun în zonă. A fost închisă în urmă cu câțiva ani pentru malpraxis. Protestatarii păreau destul de înverșunați, însă Lexi nu putea înțelege de ce. Până la urmă nu era doar un țesut? Ea și mama ei au intrat în clinică.

Ajunsă în clinică, Lexi a fost despărțită de mama ei și dusă într-o cameră specială. I s-a dat o rochie specială și niște medicamente. S-a întins pe masa de operații și a adormit. Când s-a trezit, avea o durere puternică și se simțea ca și cum ar fi fost spintecată.  Încă mai avea crampe și sângera, dar i s-a spus că în câteva zile va fi bine. După ce a mâncat o gustare, a părăsit clinica împreună cu mama ei. Afară mai erau câțiva oameni în partea stângă. Aceștia le-au oferit un pliant și o rugăciune în timp ce treceau pe lângă ei. Femeile păreau să aibă o privire tristă.

În câteva zile Lexi s-a întors la viața ei, la slujba cu jumătate de normă și la prietenii ei. Zilele au devenit săptămâni și Lexi încă aștepta să scape de acea senzație de balonare specifică femeilor însărcinate. Într-o dimineață s-a trezit cu stări de greață. A început să aibă crampe atât de puternice încât a fost nevoită să meargă la Urgențe. Medicul i-a făcut o radiografie abdominală cu ultrasunete și a întrebat-o când a avut loc avortul. Lexi îi spuse că în urmă cu șase săptămâni. Aceasta era uimită când medicul i-a spus că în pântecul ei era un băiețel de 19 săptămâni perfect sănătos.  Lexi era șocată. Doctorul a spus că era un “el”!

Lexi a părăsit Urgențele având o rețetă cu vitamine în mână și cu multe întrebări legate de ceea ce tocmai a aflat. Acum ce urmează? A visat acea intervenție chirurgicală? Nu plătise ea cei 450$?

Lunea a venit și Lexi știa că trebuie să rezolve această problemă. S-a întors la clinica unde a suferit intervenția chirurgicală. A cerut explicații legat de ceea ce tocmai s-a întâmplat. Cei de acolo au părut de asemenea surprinși, dar i-au spus că ar fi încântați să termine ceea ce au început pentru încă 1250$. Însă Lexi nu a înțeles pe deplin ce s-a întâmplat, așa că medicii i-au explicat că a avut gemeni, și dintr-o greșeală au “ratat” pe unul dintre ei în timpul avortului de acum șase săptămâni. Lexi a părăsit clinica la fel de confuză ca și când a intrat.

În timp ce se îndrepta spre mașină, s-a gândit ce s-ar întâmpla dacă ar vorbi cu acei oameni care spun că i-ar oferi ajutorul. În plus, ce ar putea pierde? Așa că s-a apropiat de unul dintre consilieri care a întrebat-o cu ce i-ar putea fi de folos. Părea că cei de acolo i-ar oferi tot ce avea nevoie. Rugăciuni, baby showers, chiar și ajutor medical. Așa că Lexi a luat pliantele și s-a dus acasă.

Ea se întrebase de ce și cum a supraviețuit copilul ei. A sunat-o pe femeia pe care întâlnit-o la ieșirea din clinică și a primit numărul meu de telefon. Lexi a venit la biroul meu câteva zile mai târziu destul de speriată și confuză. Știa că acea clinică nu era de încredere și știa că nu avea cum să o ajute. I-am făcut o ecografie și am găsit inima micuțului. Lexi zâmbea. Urma să păstreze copilul, dar tot ceea ce avea nevoie era încurajarea și un mic ajutor.

Lexi a început îngrijirea prenatală cam în a douăzecea săptămână de sarcină, iar restul sarcinii a decurs fără problemă. A avut chiar și un baby shower din partea persoanelor întâlnite în curtea clinii. Lexi radia de frumusețe și bucurie pe toată durata sarcinii, fiind tare nerăbdătoare să își întâlnească fiul care a supraviețuit unui atac criminal lipsit de milă. La 40 de săptămâni și puţin, Lexi a născut un băiețel perfect sănătos, Adam. Lacrimile lui Lexi, ale asistentelor și ale doctorului au inundat salonul.

Dumnezeul nostru e un Dumnezeu al celei de-a doua șanse și un Dumnezeu care face miracole chiar din dezastre sigure. Lăudat să fii, Doamne! – via LifeSiteNews.

Care e părerea ta?

Adaugă comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine