“Dumnezeu a fost ucis de Occident! Vreau să mă întorc acasă!”
Aceste cuvinte au fost scrise de Cristiana Maria Marcu, o studentă româncă de la o celebră universitate londoneză. Scrisoarea sa este un apel adresat tinerilor români care studiază sau lucrează in Occident și s-a bucurat de o audiență incredibilă pe rețelele de socializare. (link)
Fără a jigni sau critica țările occidentale, tânăra studentă a constatat superficialitatea spirituală a europenilor și preocuparea lor permanentă pentru materialism. Transformarea sărbătorilor religioase într-un nou prilej de marketing economic, schimbarea destinației bisericilor în moschei, superficialitatea relațiilor umane, înstrăinarea oamenilor de Dumnezeu, ironizarea creștinilor practicanți sunt doar câteva din elementele care ar trebui să-l determine pe un tânăr român să se reântoarcă acasă.
Iluziile pe care le oferă Occidentul nu pot împlini setea și foamea sufletului, iar banii, câștigați cu multă trudă și efort, nu vor aduce niciodată împlinirea spirituală.
Tânara studentă consideră că după câțiva ani de muncă sau de școală, cu experiența dobândită, reântoarcerea românilor acasă ar fi benefică și pentru ei și pentru societatea românească.
Cu o sinceritate pe care probabil mulți români au pierdut-o, Cristiana vorbește despre umilințele la care sunt supuși semenii noștri, despre eforturile inumane pe care unii trebuie să le facă pentru a supraviețui, despre traumele la care sunt supuse familiile celor plecați afară în speranța câștigării unui trai mai bun.
Deși este conștientă că revenirea în țară înseamnă bani mai puțini și confort mai scăzut, tânăra studentă consideră beneficiile spirituale nespus mai mari. Omul, subliniază ea, citând Scriptura, nu trăiește numai cu pâine.
Când am citit scrisoarea ei, gândurile mele s-au îndreptat înspre membri bisericilor noastre răspândiți în Europa. În ultimii ani, zeci de mii de creștini evanghelici, majoritatea tineri, au plecat la studii sau la muncă în Occident.
Unii dintre ei s-au realizat, alții se chinuie grozav, asemeni lui Lot în Sodoma. Unii s-au implicat în lucrare și trăiesc cu seriozitate pocăința, în timp ce alții au uitat de Dumnezeu și de învățăturile primite de la părinți sau biserica locală. Unii trimit bani acasă și își construiesc case în speranța unei reântoarceri viitoare, în timp ce alții nu mai vor să audă de locurile în care s-au născut și crescut.
Dragii mei, locul vostru nu e în Occident! Întoarceți-vă acasă!
Pe unii dintre voi vă așteaptă copiii și soțiile! Stând atâția ani departe de familii pierdeți cei mai frumoși ani din viața lor, dar și din a voastră. Pe alții vă așteaptă părinții. Sunt bolnavi și singuri. Zilele lor sunt pe sfârșite și ar avea atâtea să vă spună. Pe alții vă așteaptă bisericile. Locurile voastre sunt goale în cor, fanfara, orchestra. Chiar dacă s-au botezat alții în timp ce voi ați fost plecați, bisericile simt lipsa voastră. Vă așteaptă bisericile de la sate pe care altădată le-ați încurajat. Vă așteaptă satele încă neevanghelizate și cei din generația voastră care nu au auzit încă Evanghelia. Pe alții vă așteaptă societatea românească. Chiar dacă nu vă poate oferi condiții de muncă prea bune, România are nevoie de voi. Are nevoie de experiența voastră, de entuziasmul și de implicarea voastră. Știți că :”țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniți și tânjesc, căpeteniile poporului sunt fără putere…..toți cei ce erau cu inima veselă suspină…” (Isaia 24:4a, 7)
Știu că mesajul meu s-ar putea să deranjeze pe unii dintre voi. În casele și bisericile unora dintre voi am fost și m-ați primit cu multă dragoste și ospitalitate. Vă mulțumesc încă odată, dar în același timp vă reamintesc: “Întoarceți-vă acasă! Locul vostru nu e în Occident!”
Pentru Știri Creștine, Ionel Tuțac
Printre străini,te apropii mai mult de Dumnezeu!Fiecare să rămână în locul unde se simte bine și folositor!Vedem spiritualitatea celor din țară,nu trebuie să ni se spună ce avem de făcut!În Viena,Dumnezeu este iubit și respectat,atât de catolici cât și de evanghelici!Mulți români vor să lucreze în străinătate,dar noi să mergem înapoi!Vom merge când va hotărî Domnul….Doamne rămâi cu noi!
Eu sunt una din putinele persoane care, dupa multi ani, m-am intors acasa si dau slava Domnului ca am putut sa ma intorc.Am plecat ca sa-mi salvez copiii de sub teroarea comunista, care ne chinuia pe toate planurile.Acum, guvernantii Romaniei ar trebuii sa multumeasca lui Dumnezeu pentru aceasta libertate si sa faca tot posibilul, sa foloseasca aceasta MARE,UNICA SANSA spre binele acestui popor.Daca vor face asa, nu va mai pleca nimeni, ci se vor intoarce milioanele fugite inapoi cu BUCURIE. Ma bucur pentru persoana care se simte bine si pe plan spititual in Viena.Dar acolo unde am trait eu, situatia era EXACT asa cum o descrie autorul articolului; si mai este o problema pe care d-lui nu a numit-o, poate nu a avut ocazia sa o simta,auda: ANTISEMITISMUL.
bine bine dar cum facem cu avorturile suntem tara fruntasa….cu hotii si curvele….cu politica care ucide tot(mai rau au dat ordin la constructia unei moschei si nu oarecare cia mai mare din europa)…..aici in occident mori doar daca vrei tu,cine vrea linga DUMNEZEU poate sa o faca linistit,programe ca in romania joi simbata duminica,repetizzi de cor ,scoli biblice,seri de rugaciune,nopti de veghie,,,e.t.c.in romania merg de gura parintilor,pastorului,sotiei,a prietenilor ..aici in occident mergi de nevoie caci fara DUMNEZEU esti un ratat iar daca ai DUHUL SFINt nu poti sa stai acasa….draga studenta cred ca a ramas socata de realitatate..lumea traeste intradevar cum zice ea..dar sa nu uitam caci suntem in occident sa fim lumini printre oameni.ce crezi ca in tara nu te poti rataci?iar tovarasul pastor a uitat caci atunci cind merge in occident predica “gratis”in urma unor mici donatii de 500euro la fiecare predica….deci hai fii serios tovarase ca nu acepti bani cind tu si ciata ta de popi o faceti cu placere…eu sunt sincer accept sa dau bani ca nu te sacrifici degeaba de linga fam si bis,dar si tu fii cinstit si zii adevarul ca ei bani in urma unor mici donatii(care pornesc de la 100euro)…..iubesc inima libera in HRISTOS
imi place ca recunoaste că :”țara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sunt mâhniți și tânjesc, căpeteniile poporului sunt fără putere…..toți cei ce erau cu inima veselă suspină…” (Isaia 24:4a, 7)
dar dece sunt capeteniile fara putere? duin cauza deportarilor sau din cauza compromisurilor…???
Dacă România avea nevoie de noi ne păstra acasă. Dar a preferat sa păstreze politicienii corupți. Nouă ne e bine aici în diaspora.
Fratilor…cine e credincios lui Isus cu adevarat si cine-l iubeste pe Domnul oriunde ar fi pe pamant …tot cu Dnu va fi…esti in ro sau in alta tara…cu Dnu poti fi oriunde..si cine vrea sa stea langa Dnu va sta indiferent unde e..iar cui nui pasa de viata vesnica sau de viata cu Dnu…acela nu va sta..egal k e in ro sau altundeva.eu ma bucur k sunt in austria de mult timp..intr.o tara linistita crestina..unde poti saL Lauzi pe Dnu chiar in curte sau pe strada…facem 60km saptamanal sambata la rugaciune si dum la serviciu divin…si mergem cu toata dragostea si bucuria si nimik nu e mai frumos decat sa mergi sa te bucuri in Domnul impreuna cu frati nostri romani..din mai multe parti care vin toti cu bucurie..Dnul sa binecuvinteze roamnia..si fiecare roman si tara oriunde sar afla
In vara anului 2011 am fost intr-o bisericà renumità din Oradea si s-a anuntat de la amvonul bisericii urmàtorul anunt: sà ajutàm o sorà vàduvà in carucior cu mai multi copii fiindcà i-a ars casa….dupà program am fost la biroul bisericii si am cerut adresa sorei respective ca sà ajutàm personal,trist foarte trist,ràspunsul a fost plasat de la un frate la altul,nimeni nu a stiut adresa!! Intreb atunci in Romania cu ce e mai bine daca lipseste adevàrul chiar de la cei ce sunt”lumina si sare”?
Nu cumva s-a ajuns ca sà fie “fratii” cu actiuni in biserici si la Liceu etc?
Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inabusa adevarul in nelegiuirea lor. (Rom.1:18)
Ezechiel 22, 26. Preotii lui calca Legea Mea si Imi pangaresc lucrurile Mele sfinte, nu fac nicio deosebire intre ce este sfant si ce nu este sfant, nici nu invata pe oameni sa faca deosebire intre ce este necurat si ce este curat, isi intorc ochii de la Sabatele Mele, si sunt pangarit in mijlocul lor.
27. Capeteniile lui sunt in mijlocul lui ca niste lupi care isi sfasie prada, varsa sange, pierd sufletele, numai ca sa-si potoleasca lacomia de bani.
28. Prorocii lui au pentru ei tencuieli de ipsos, vedenii inselatoare, prorocii mincinoase. Ei zic: “Asa vorbeste Domnul Dumnezeu!” Si Domnul nu le-a vorbit!
29. Poporul din tara se deda la silnicie, fura, asupreste pe cel nenorocit si pe cel lipsit, calca in picioare pe strain impotriva oricarei dreptati!
30. Caut printre ei un om care sa inalte un zid si sa stea in mijlocul sparturii inaintea Mea pentru tara, ca sa n-o nimicesc; dar nu gasesc niciunul!
•Prorocii prorocesc neadevaruri, preotii stapanesc cu ajutorul lor, si poporului Meu ii plac aceste lucruri. Dar ce veti face la urma?” (Ier.5:31)
•”Prorocii si preotii sunt stricati; le-am gasit rautatea chiar si in Casa Mea, zice Domnul. (Ier.23:11)
da oriunde ai lucra important e sa lucrezi ca ptr Dumnezeu nu conteaza unde esti ca doar nu ai plecat din romania de dragul de a fi plecat important e sa il porti pe Dumnezeu in inima si sufletul tau multa lume spune sa se intoarca romani acasa in ro ce sa faca ?poate ca in romania sunt famili care nu au o bucata de paine
Cine e crestin cu adevarat, o sa fie oriunde s-ar afla, in Spania (Arganda del Rey), sant f multi romani crestini, si sincer , noi romanii oriunde am fii, fara D-zeu nu santem nimik, asa ca tanara aceasta daca sa saturat de occident sa se intoarca in tara, noi santem bn aici unde santem!!!!!
Ca si crestin venit in occident am ajuns sa invat zilnic de la atei mai pocaiti in fapte decat 99% romani crestini. Astia nu fac evaziune fiscala ca noi, nu fura de la locul de munca, nu ucid copii la avort si nu se cearta ca noi si totusi nu-L cunosc pe Dumnezeu. N-au auzit de Legea lui Moise dar o respecta prin fapte mai abitir ca noi, fariseii care ne batem cu pumnul in piept ca-L cunoastem pe Dumnezeu dar traim mai urât ca păgânii. In Romania se lauda unii crestini ca sunt fii ai lui Avraam dar la fiecare pas isi pierd marturia prin fapte condamnate de Biblie pentru ca s-au compromis traind ca lumea iar in bisericile locale din care fac parte nu exista putere spirituala de a condamna acest pacat ca in cazul Ananiei si Safirei. Si acesti oameni lumesti uneori sunt exemple de moralitate pentru o comunitate (in scadere) doar pentru ca au sprijinul unor grupuri conduse tot de oameni compromisi din aceeasi biserica. Am vazut pastori subordonati dumneavoastra, care mint, fac politica la amvon, dau șpagă politistilor care ii opresc pentru depășirea vitezei spunând că intarzie la biserică, sunt partinitori, fură lemne din padure, fac evaziune fiscala si muncesc la negru in timpul de lucru stipulat in contractul de munca in care sunt platiti ca pastori (8h pe zi, 40h/saptamana). La astfel de credinta sa vin in Romania ?
Cicà sunt pastori la oi care ii voteazà si dupà ce se obosesc se pensioneazà.Unde in Biblie a-ti gàsit un pastor pensionar?Ori e pàstor toatà viata ori devine martir,nu existà pensionari.
Imi place una din predicile pastorului Petru Lascàu tot un oràdean care afirma cà: Dumnezeu nu are nepoti,are doar fii.
•Grauntele acesta(penticostalismul), in adevar, este cea mai mica dintre toate semintele; dar, dupa ce a crescut, este mai mare decat zarzavaturile si se face un copac, asa ca pasarile cerului vin si isi fac cuiburi in ramurile lui.”
(Mat.13:32)
Pàsàrile cerului=demoni,existà multe versete cu trimiteri la pàsàrile cerului,faptul cà s-a ajuns la aliante cu alte religii se vàd urmàrile in fiecare familie.Domnul cere in zilele noastre iesirea din aliantele lor mai clar iesirea din apostazie! Apocalipsa 18.4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: “Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sa nu fiti partasi la pacatele ei si sa nu fiti loviti cu urgiile ei!
•Si am auzit pe omul acela imbracat in haine de in, care statea deasupra apelor raului; el si-a ridicat spre ceruri mana dreapta si mana stanga si a jurat pe Cel ce traieste vesnic ca va mai fi o vreme, doua vremuri si o jumatate de vreme si ca toate aceste lucruri se vor sfarsi cand puterea poporului sfant va fi zdrobita de tot. (Dan.12:7)
39. Cine isi va pastra viata o va pierde; si cine isi va pierde viata pentru Mine o va castiga.
3. Ferice de cine citeste si de cei ce asculta cuvintele acestei prorocii si pazesc lucrurile scrise in ea! Caci vremea este aproape!
4. Ioan, catre cele sapte biserici care sunt in Asia: Har si pace voua din partea Celui ce este, Celui ce era si Celui ce vine, si din partea celor sapte duhuri, care stau inaintea scaunului Sau de domnie,
5. si din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel intai nascut din morti, Domnul imparatilor pamantului! A Lui, care ne iubeste, care ne-a spalat de pacatele noastre cu sangele Sau
6. si a facut din noi o imparatie si preoti pentru Dumnezeu, Tatal Sau: a Lui sa fie slava si puterea in vecii vecilor! Amin.
7. Iata ca El vine pe nori. Si orice ochi Il va vedea; si cei ce L-au strapuns. Si toate semintiile pamantului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.
n ati inteles nimic ,omul a vrut sa spuna ca sunt sate unde evanghelia inca nu a ajuns ,ce evanghelizare faci intr o tara straina cind tu esti preocupat doar sa cistigi si sa agonisesti ,spune in cuvint ,multumitiva cu ce aveti, daca ai ce minca si ce im braca ,e deajuns.nu inteleg de ce va iritati cind va chiama cineva acasa ca aici aveti parintii ,copii sotiile ,nu i adevarat ca multe fam s au destramat din cauza ca unii erau plecati de ani de zile ,sa u ca fetele au ajuns prostituate din cauza lipsei de educatie nu treb sa va irite,ati luato cu diaspora ok munceste dar i ati si sotia copiii ,ce fael de viata e aceasta fara nici o noima sa fim seriosi ,eu cred ca treb sa vca cereti scuze de la acest om si de la aceasta studenta
buna ziua,
Am trait un cosmar in ultimile doua zile – la scara destul de mica Slava Domnului ! – totusi cosmarul ramane tot cosmar, si as vrea sa vi-l impartasesc, nu pentru ca ar fii avut vreo importanta intamplarea in sine, dar pentru ca finalul ne-ar putea da o invatatura la fiecare dintre noi.
Aseara destul de tarziu, dupa orele 22 in Franta, aflu ca o prietena se afla internata intr-un spital pe undeva prin nordul Frantei. Cer detalii dar familia nu stie mare lucru ; incep sa tremur, ma gandesc la ce este mai rau, asa sunt eu …. imi imaginez ca un accident de masina este cauza, incep sa imi imaginez tot felul de scene tragice, ca doar in urma cu cateva minute impartaseam impresii despre cele doua incendii din Capitala si din Constanta ….
Gandul ca eu trebuie sa fiu cea care trebuie sa dea vestile cele mai rele, ma speria si mai tare, dar dupa cateva minute ma trezesc la realitate si incep sa imi fac repede planul de actiune :
– trebuie sa caut pe harta orasul, apoi spitalul, numarul de telefon al acestuia, unde este internata, sa vad la ce distanta de mine este, cum pot sa ajung si sa aflu detalii ….
Dupa cateva minute eram deja in convorbire cu medicul de garda al spitalului unde era internata prietena mea, la 600 km distanta de mine, nu e grav, un atac de panica, o noapte de spitalizare si hop ! maine poate pleca de la spital.
Ce simplu ! dar unde sa plece ? nu cunoaste limba franceza, iar in engleza nu o intelege nimeni !
Prietena mea era in drum spre Anglia …. (va urma)
_____________________________________________________
– nu am stiut unde sa va scriu, daca sunteti de acord, voi continua
nu am re-verificat, sunt la serviciu, revin daca credeti ca este cazul !
va multumesc
Prietena mea era in drum spre Anglia ; se pare ca nu a mai ajuns din cauza unei neintelegeri, cineva poate trebuia sa o astepte, ceva a intervenit, in orice caz situatia a speriat-o asa de tare incat a facut cateva atacuri de panica si a ajuns la un spital de urgente.
Noaptea care a petrecut-o la acel spital cu siguranta nu o va uita si nici eu nu vreau sa o comentez, vreau doar sa precizes ca un OM cu suflet foarte bun, un inger pus acolo de unul Dumnezeu, un medic roman care lucra la acel spital, a ajutat-o pe prietena mea si a condus-o la gara si s-a ingrijit de toate nevoile ei, ca sa ajunga cu bine pana la Paris. Fara acel slujitor al Lui Dumnezeu, nimeni nu putea sa o ajute, iar ea era asa de pierduta, incat ar fii preferat sa ramana la poarta spitalului, nestiind unde ssi incotro sa plece, neavand curajul sa mearga in necunoscut.
Iar cand credeam ca ce a fost mai greu a trecut, si cand speram sa gasesc pe cineva sa o astepte la Gara in Paris, o alta surpriza neplacuta mi-a zdruncinat asteptarile.
Cunosc o manuta de crestini in Paris, fratilor nu glumesc, nici nu vreau sa judec pe nimeni, imi dau seama destul de bine ca fiecare dintre noi suntem prinsi in ale noastre, avem serviciu, avem un program de care depindem, dar ca sa nu faca nimeni cel mai mic efort, nu mai zic de sacrificiu, ca sa nu renunte nimeni la ale lui pentru o ora din zi ca sa mearga sa caute un semen de-al nostru care era in asa de grea situatie, la asa ceva chiar nu m-am asteptat, cu atat mai mult ca exact persoanele la care am apelat au trecut printr-o situatie aproape identica, sau poate chiar mai grea.
Fiecare a inceput sa se scuze, si scuza cea mai “ieftina” a fost ca nu au casa pusa la punct, sau ca nu s-au pregatit pentru cineva, ca nu se asteptau ….
Fratilor, daca ar fii fost Domnul Isus cel care ar fii avut nevoie de o noapte de adapost pana a doua zi cand ar fii putut continua drumul, ce a-ti fi facut ?
Poate a fost ultima ocazie pentru aceste persoane sa fii primit pe Domnul Isus, si nu au facut-o pentru ca nu erau pregatiti ; credeti oare ca o persoana care a plecat din Romania sa ajunga in Anglia si care pana la urma a trebuit sa petreaca o noapte pe holurile reci ale unui spital, fara apa, sau macar cu minimum de ingrijire, fara ca cineva sa o poata intelege si ajuta, fara sa poata inchide un ochi pentru ca era cu bagaj si singura, credeti oare ca ar fii intrat in casa cuiva sa admire ordinea sau sa critice dezordinea cuiva ?
Era doar franta de oboseala, infometata, infrigurata si pierduta in deznadejde …
tot ce avea nevoie, era un colt sigur, pentru cateva ore sa poata pune capul daca se poate pe o perna, daca nu, macar intr-o casa unde nu s-ar fii simtit ca intre straini, unde sa poata ramane pana a doua zi cand familia ar fii venit dupa ea.
Daca doar ne-am imagina ca a fost Domnul Isus pe care nu L-am primit in casele noastre …. si daca ne-am intreba : voi mai avea oare alta ocazie sa fiu primitor de oaspeti alta data ? daca a fost ultima oara cand as fii putut sa fac acest lucru ?
Deschideti-va inimile si casele fratilor, pentru ca unii, fara sa stie, au gazduit pe ingeri !….