Magii de la Răsărit – cele mai misterioase personaje ale Bibliei

Naşterea Domnului Isus Hristos este, alături de Învierea Domnului şi Pogorârea Duhului Sfânt, unul dintre cele maiimportante praznice ale creştinismului. Taină întrupării aduce în prim plan însă cel puţin trei personaje misterioase, despre care cercetătorii au emis ipoteze dintre cele mai diverse.

Este vorba despre Magii de la Răsărit, martori importanţi ai evenimentului divin care avea să schimbe istoria şi evoluţia omenirii. Despre ei vom discută în rândurile care urmează. a€œIar dacă S-a născut Isus în Bethleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui”. Acestea sunt versetele cu care începe Capitolul al ÎI-lea al Evangheliei după Matei unde se vorbeşte despre misterioasele personaje.

Lor nu li se pomeneşte numele, nici că ar fi trei sau mai mulţi, ci numai că au venit din Răsărit şi că I-au adus Pruncului Isus trei daruri simbolice: aur – simbolul regalităţii, smirnă – simbol al sacrificiului, şi tămâie – simbol al spiritualităţii. Lucrurile sunt şi mai interesante dacă amintim de o istorie din secolul al VI-lea care spune că aceste daruri au fost lăsate de către Adam pe un munte din Persia, pentru a fi aduse lui Mesia când va veni pe Pământ. Secole la rând preoţii s-au tot rugat pentru a află un semn care să le indice că Mesia a venit. Şi, iată, cu doi ani înainte de Naşterea Domnului, apare pe cer o stea strălucitoare, pe care au văzut-o trei bărbaţi şi, călăuziţi de ea, au ajuns la Bethleem, unde se născuse Isus.

Petra, oraşul nabateenilor, locul întâlnirii?

Despre aceşti bărbaţi, în decursul vremii, s-a spus că erau fie magi, fie astrologi, fie regi, fie crai, dar, fără îndoială, oameni educaţi. Rămân însă cele mai misterioase personaje ale Bibliei. Numele lor ne-a fost făcut cunoscut de către venerabilul Bedă, mort în anul 735. Astfel îi cunoaştem pe Kaspar, cel mai tânăr, Melchior, cel mai bătrân, şi Balthazar mătur. În acest mod au fost zugrăviţi pe un mozaic din Biserică Naşterii Domnului din Bethleem, îmbrăcaţi în veşminte persane. Sunt cercetători care susţin că ei ar fi reprezentanţii celor trei râse care au descins din cei trei fii ai lui Noe (Iafet, Sem şi Ham) şi că ar fi pornit în urmărirea stelei din Persia – urmaşul rasei albe a lui Iafet, din Arabia – urmaşul semitilor lui Sem, şi din Egipt – urmaşul negru al lui Ham. Ar fi călătorit 12 zile, după Naşterea lui Iisus, ajungând la Bethleem în noaptea celei de a 12-a. O ipoteză îndrăzneaţă emite şi scriitorul Adrian Ioan Popovici, care spune că Magii ar fi fost originari din Petra, oraşul nabateenilor care îşi aveau capitală în depresiunea tectonică Ghor, de pe teritoriul de astăzi al Iordaniei. Nabateenii cunoşteau artă scrisului, iar apogeul civilizaţiei lor ar fi fost atins pe vremea întrupării Mântuitorului Hristos. Ipoteză să porneşte de la unul din darurile aduse Pruncului Iisus, tămâia, mirodenie asupra căreia nabateenii aveau monopol, pe drumul ei din colţul sudic al Arabiei (azi, Yemen) spre Ierusalim şi spre alte colţuri ale lumii antice cunoscute. Domnia să mai spune că imperiul babilonean de pe malurile Eufratului decăzuse şi odată cu el şi gloria de altă dată.

La Naşterea Mântuitorului, regele nabateenilor era Arethas al IV-lea Philopatris (9 i.Hr.-40.d Hr.), un protector al minţilor răsărite şi luminate, de unde şi denumirea de a€œMagii de la Rasarit”. Dar poate că Magii veneau de acolo de unde fusese proorocit în Vechiul Testament: „Ca ploaia pe lâna Se va pogorî şi că picăturile ce cad pe pământ./ În zilele Lui va răsări dreptatea şi belşug de pace cât va stă luna pe cer./ Şi stăpânirea Lui va fi de la o mare până la altă şi de la un rău până la marginile lumii./ În faţă Lui vor cădea la pământ Etiopienii şi vrăşmaşii Lui vor linge ţărâna./ Regii Tarsisului şi insulele vor aduce daruri, daruri vor aduce regii Arabilor şi cei din Saba; / Şi Lui I se vor închină toţi regii pământului.” (Psalmul 71, Biblia Ediţia 2001)

Doi, trei, patru sau doisprezece «Crai de la rasarit»?

Tradiţia răsăriteana vorbeşte însă despre 12 Magi care ar fi venit la Pruncul Iisus, în timp ce o prima pictură creştină de la Romă înfăţişează doar doi, iar altă pictură din cimitirul a€œSf. Domitilla” patru. Tradiţia rusă şi cea din Bretagnia vorbeşte de cel de-a patrulea mag, Artaban. Acesta nu ar fi ajuns la punctul de întâlnire cu ceilalţi, din cauza schiopatarii cămilei sale. El voia să-I ducă Pruncului trei pietre preţioase. Întreagă să călătorie ar fi durat 30 de ani, ajungând de fiecare data într-un loc după ce Iisus plecă de acolo. În acest timp, ar fi împărţit cele trei pietre: una pentru salvarea unui copil din Bethleem, altă unui bătrân mort de foame, iar cu ultima ar fi răscumpărat o tânără evreică. L-ar fi găsit, în sfârşit, pe Hristos când Acesta era răstignit pe cruce. Ruşinat că nu mai avea ce să-I dăruiască, a fost mângâiat de Mântuitorul, Care i-ar fi mulţumit pentru darurile aduse prin intermediul aproapelui. Un caledar medieval al sfinţilor tipărit la Koln scrie că Magii s-ar fi reîntâlnit, dupa”multe încercări şi oboseli pentru Evanghelie”, la Sewa (Sebaste, în Armenia) în anul 54, pentru a sărbători Crăciunul. În acest calendar se mai spune că Melchior a murit la 1 ianuarie, în vârstă de 116 ani, Balthazar, la 6 ianuarie, în vârstă de 112 ani, şi Kaspar, la 11 ianuarie, la 109 ani. Conform tradiţiei, osemintele lor se află la Koln din 1164. Se crede că Cei Trei Magi au murit în Persia, iar rămăşiţele lor au fost aduse la Constantinopol de Sfântă Elena, la începutul secolul al IV-lea. De acolo au ajuns la Milano, iar apoi la Koln.

Sursa: www.voxvocis.us

2 Comentarii

  1. Gavril 31 decembrie 2009
  2. emilian cristescu 3 ianuarie 2010

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.