Raportul privind libertatea religioasă în lume

E greu de imaginat o libertate mai fundamentala decat cea religioasa. E si cea mai veche si reflecta una din cele mai vechi practici umane – inchinarea la Dumnezeu. De-a lungul mileniilor a fost incalcata, negata si abuzata. De aceea, in epoca moderna i s-a alocat un loc primordial intre drepturile fundamentale ale omului, fiind recunoscuta ca un drept fundamental. Un drept esential care, impreuna cu libertatea cuvantului, de asociere, de constiinta si de exprimare, constituie esafodul pe care democratia moderna a fost cladita. Un pilon al acestui esafod fara de care democratia pierde. Un drept universal care a fost inserat in toate tratatele, declaratiile si instrumentele internationale care au de-a face cu drepturile omului. Declaratia Universala a Drepturilor Omului ii aloca un loc central: “Articolul 18: Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu altii, atât în mod public, cât si privat, prin învataturi, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.” In realitate, insa, libertatea religioasa inca este abuzata in majoritatea tarilor, ori nu exista defel in unele din ele, cum e Coreea de Nord.

Anual, Departamentul de Stat SUA emite un Raport privind libertatea si persecutia religioasa in toate tarile lumii. Raportul anului 2011 a fost pe 30 iulie. Il aflati aici:  http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/religiousfreedom/index.htm#wrapper E un studiu imens care discuta, minutios, libertatea si persecutia religioasa in fiecare tara a lumii. Are peste 1000 de pagini, fiind alcatuit pe baza informatiilor si monitorizarii libertatii si persecutiei religioase de catre ambasade si organizatii neguvernamentale din intreaga lume.

Sugeram tuturor celor interesati de subiect, si nadajduim ca fiecare dintre dumneavoastra sunteti, sa cititi Raportul. In comentariul de astazi noi facem doar cateva remarci pe marginea lui. Salutam faptul ca Raportul defineste libertatea religioasa ca un “inherent right”, adica un drept natural care apartine in mod firesc, necesar si inseparabil naturii umane. Un drept care e catalogat si asociat libertatii de exprimare, a cuvantului si libertatii de gandire. Aceste trei drepturi sunt legate inseparabil unele de altele, iar exercitarea libertatii religioase impune respectarea libertatii de convingere, de constiinta si de exprimare. Raportul afirma ca e desemnat sa fie o “marturie” si un “glas” al celor persecutati pe motive de religie.

Dupa cum era de asteptat, Raportul are multe de spus despre persecutia religioasa in tarile musulmane si asiatice (in special China, Coreea de Nord, Vietnam, Bangladesh, etc). Descrie in amanunt si situatia din Romania si Moldova. Ce lipseste, insa, este o analiza echilibrata privind erodarea libertatii religioase in democratiile occidentale, inclusiv Uniunea Europeana. Daca in Uniunea Europeana si America de Nord inca nu se poate vorbi de  persecutie religioasa, se poate vorbi, mai mult decat in Romania, de o tendinta tot mai ingrijoratoare – discriminarea impotriva persoanelor religioase. Raportul Departamentului de Stat se limiteaza la a critica doar Franta si Belgia pentru masurile represive luate impotriva femeilor musulmane carora le interzice portul in spatiul public al imbracamintii musulmane. In mare parte, restul restrictiilor sunt ignorate in Raport.

Privind Suedia si Marea Britanie, Raportul nu discuta incalcarea flagranta a drepturilor religioase. Suedia, probabil cel mai secular stat occidental, aresteaza pastorii care propovaduiesc in public impotriva promiscuitatii. Arestul lor e facut pe baza asa numitelor legi de “hate speech”, adica legi care interzic “incitarea la ura”. Dupa aceste legi, pronuntari in spatiul public care ofenseaza un grup oarecare sunt penalizate cu amenzi si chiar inchisoare. Nu putine au fost cazurile, in doar ultimii ani, cand pastori englezi au fost si ei acostati si arestati in strada pentru ca propovaduiau in public impotriva promiscuitatii si al celor care o practica. Marea Britanie are o lunga traditie de propovaduire a Evangheliei in spatiul public, pe strazi, in piete, si, pe vremea Imperiului Britanic, in porturile coloniale. Crestinii de rand au fost si ei penalizati cand au refuzat sa inchirieze camere in hotelurile lor cuplurilor homosexuale, ori au purtat crucea la lucru (British Airways). Tinere crestine au fost penalizate la scoala pentru ca au purtat verigheta castitatii, batranilor care traiesc in aziluri de batrani li s-a interzis sa tina Biblia sau simboluri religioase in camerele lor, si functionari de stat crestini care au refuzat sa oficieze casatorii homosexuale au fost concediati. Numarul acestor incidente este ingrijorator de mare si aproape ca nu trece o saptamana fara a auzi despre un alt caz bizar. La ora actuala CEDO are pe rol nu mai putin de doua astfel de cazuri de discriminare religioasa impotriva crestinilor britanici. In plus, Suedia si Germania persecuta si aresteaza parintii care insista sa-si educe copiii acasa in spirit crestin, si nu in scolile publice unde sunt expusi imoralitatii. Acum doi ani SUA a acordat azil politic unei familii germane care a fost arestata pentru ca parintii au refuzat sa-si trimita copiii la scoala, insistand ca au dreptul sa-i educe acasa (homeschooling).

Discriminarea impotriva crestinilor in Europa nu este un fenomen izolat sau tranzitoriu. Organizatia din Viena, Observatory on Discrimination and Intolerance Against Christians, monitorizeaza si informeaza anual despre incalcarea libertatii religioase a crestinilor in Europa. De asemenea, o oarecare fatarnicie poate fi observata de partea democratiilor occidentale. Incalcarile libertatii religioase in tiraniile musulmane sau comuniste sunt denuntate, dar cele care se petrec in tarile democrate sunt justificate ca fiind rezultatul unor legi “democratic” adoptate pentru promovarea nediscriminarii si a egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor. Impactul, insa, e acelasi – limitarea libertatii religioase si a libertatii de constiinta.

Canada nu sta nici ea tocmai bine la subiectul libertatii religioase. Guvernul canadian licentiaza posturile de televiziune si radio crestine din Canada, dar refuza licenta grupurilor religioase ori pastorilor care propovaduiesc impotriva promiscuitatii. Unii au fost amendati pentru simplul motiv ca s-au pronuntat impotriva casatoriilor unisex. Apoi mai e notoriul Canadian Commission on Human Rights care amendeaza cu nesat pe cei care inca au curajul sa spuna ca homosexualitatea e pacat. Un caz cu totul bizar s-a petrecut cu doi ani in urma, cand Comisia a amendat Biserica Catolica din Ontario pentru ca a refuzat statutul de ministrant unui tanar care s-a identificat episcolului ca fiind homosexual. Functionari de stat canadieni sunt amendati pentru ca refuza sa incheie casatorii intre persoane de acelasi sex. Obiectivul in Canada e acelasi ca in Europa seculara: transformarea religiei si a Bisericii intr-o institutie inofensiva unde statul secular determina valorile sociale, nu Biserica, familia ori traditia. Un lucru care se observa foarte clar si in Franta laica, unde religia e un instrument de politica sociala a statului secular francez, parte din politica lui oficiala de reconditionare si redefinire a valorilor.

Administratia Obama nu e nici ea inocenta. Spre deosebire de administratiile precedente, presedintele Obama afirma ca SUA nu mai este o tara “crestina” si a refuzat sa mai proclame Ziua Nationala a Rugaciunii. Legile adoptate de Administratia lui constrang chiar si organizatiile crestine sa adopte planuri de asigurare medicala pentru servicii de avort. Imaginati-va Biserica fiind fortata sa finanteze servicii de avort pentru angajatii ei! De aceea multi crestini americani opineaza ca SUA ar trebui si ea inclusa in lista tarilor care incalca libertatea religioasa si de constiinta.

Vesti rele parvin si din China, fara indoiala. Libertatea religioasa acolo e incalcata in mod cat se poate de represiv. Raportul insa mentioneaza si vesti bune – tot mai multi membri ai Partidului Comunist Chinez devin crestini si merg la biserica. De asemenea, tot mai multe personalitati media chineze si ele imbratiseaza crestinismul. China e pe cale de a deveni una din marile puteri crestine ale secolului al XXI-lea.

Dar Romania? In opinia noastra, in Romania e mai multa libertate religioasa decat in tarile occidentale. Nici preotii, nici pastorii nu sunt arestati, Biblia nu e interzisa in spatiul public, purtatul crucii la locul de munca nu e interzis, amenzi pe baza convingerilor religioase nu se dau, personalul religios ori crestinii nu sunt constransi sa actioneze in conflict cu convingerile lor religioase. Pericolul pentru libertatea religioasa din Romania vine din exterior, nu din interior. Din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului, a presiunilor Consiliului Europei, a declaratiilor, rezolutiilor si directivelor emise de Parlamentul European. Se impune, deci, sa fim vigilenti, dar mai ales sa practicam libertatea religioasa. Un drept care nu se aplica prin practicarea lui se atrofiaza si se pierde.

AFR va recomanda: Raportul Departamentului de Stat se afla aici: http://www.state.gov/j/drl/rls/irf/religiousfreedom/index.htm#wrapper. Iar aici recomandam un comentariu privind erodarea libertatii religioase in America, aparut in New York Times, pe 29 iulie. http://www.nytimes.com/2012/07/29/opinion/sunday/douthat-defining-religious-liberty-down.html?_r=1

DECLINUL RELIGIOZITATII IN LUME

Cu cateva zile in urma a fost emis un alt raport, cunoscut ca indexul religiozitatii. Tot la cativa ani organizatia Red C emite rapoarte privind nivelul de religiozitate a diferitelor tari din lume. Raportul precedent a fost emis in 2005. In raportul acestui an intra 51 de tari si e bazat pe chestionare completate de peste 51.000 de indivizi din aceste tari. Din 2005 incoace, nivelul de religiozitate a lumii a scazut cu 9%. Cele mai putin religioase tari din Europa sunt Franta, unde doar 29% din cei care au participat in sondaj afirma ca sunt religiosi, urmati de Republica Ceha cu 30%. Mai multe detalii despre indexul religiozitatii globale le aflati aici: http://www.belfasttelegraph.co.uk/news/local-national/republic-of-ireland/republic-of-ireland-abandoning-religion-faster-than-almost-every-other-country-16195112.html

AFR

Un comentariu
  1. , 12 august 2012 Reply

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.