Potrivit unui studiu recent, evanghelicii şi penticostalii sunt în prezent mai predispuşi să fie persecutaţi pentru credinţa decât alţi creştini.
Un proiect al universităţii Notre Dame intitulat Sub sabia Cezarului, a avut ca obiect de studiu modul în care creştinii răspund persecuţiei. Concluziile au fost sintetizate într-un raport numit Răspunsul la persecuţie.
Raportul care a fost făcut public în Washington, afirmă că deoarece evanghelicii şi penticostalii sunt mai activi în activitatea de evanghelizare, ei se aşteaptă şi sunt pregătiţi să sufere persecuţie.
Raportul mai adăugă faptul că în multe ţări, evanghelicii şi penticostalii sunt văzuţi ca fiind susţinuţi din Occident, fapt care creşte nivelul de persecuţie.
“În multe ţări, evanghelicii şi penticostalii au ajuns relativ recent, şi prin urmare nu au conexiuni cu cultura populaţiilor din zonă şi nici cu autorităţile ţărilor respective, aşa cum au bisericile tradiţionale care au o istorie în zona respectivă” , adăugă raportul.
“Din această cauză atât guvernele cât şi diversele grupări teroriste le sunt ostile”, mai adaugă raportul.
S-a descoperit că evanghelicii sunt mai predispuşi să adopte o strategie de supravieţuire în care ei caută resurse în cadrul propriilor comunităţi pentru a-şi conserva modul de a-şi trăi credinţa. Ocazional ei se vor angaja şi într-o strategie de confruntare unde vor provoca în mod direct pe cei care îi persecută, situaţie care se poate sfârşi în martirajul lor.
“Când sunt confruntaţi cu persecuţia, evanghelicii şi penticostalii adoptă mai degrabă o strategie de supravieţuire, şi în ocazii mai rare, pe cea de confruntare”, susţine raportul.
“Totuşi ei sunt mai înclinaţi mai puţin să se implice în ecumenism. Confesiunile protestante tradiţionale, precum şi cele catolice şi ortodoxe pe de altă parte, sunt mai implicate în ecumenism printr-o strategie de asociere.
Raportul face o trimitere specifică la situaţia din Nigeria, unde: “Deşi nu toate opiniile sunt împărtăşite, catolicii şi confesiunile istorice protestante favorizează dialogul şi construirea de punţi de comunicare cu musulmanii, în timp ce evanghelicii sunt sceptici la o asemenea asociere şi fac o prioritate mai degrabă din activitatea de evanghelizare.”
Proiectul, care s-a desfăşurat pe o perioadă de trei ani, a reunit 17 experţi din mai multe centre academice, care au inclus Centrul pentru Etică şi Cultură din cadrul Notre-Dame, Institutul pentru Libertatea Religioasă, şi Proiectul de cercetare pentru libertate religioasă din cadrul universităţii Georgetown.
Pentru Știri Creștine, Ionuț Poteraș
