Genocidul Rohingya și Moartea Premiului Nobel pentru Pace

Musulmanii rohingya sunt considerați a fi cel mai persecutat popor din lume, informează CNN. Cel puțin un milion de rohingya trăiesc în statul Rakhine din Myanmar și sunt extrem de persecutați. Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, vorbește de un proces de epurare etnică în timp ce ministrul de externe din Bangladesh a denunțat zilele acestea chiar un „genocid”.

Musulmanii rohingya reprezintă o minoritate etnică musulmană care locuiește în regiunea budistă Myanmar. Conflictul dintre budiști și musulmani s-a înrăutățit de-a lungul anilor. Guvernul birmanez nu recunoaște această minoritate și a refuzat pe parcursul generațiilor să le dea statut de cetățeni. Mai ciudat este faptul că statul Myanmar este condus de facto de către liderul partidului majoritar, Liga Națională pentru Democrație, Aung San Suu Kyi, fostă deținut politic care a stat în detenție 15 din cei 21 de ani la care a fost condamnată, pe vremurile când lupta împotriva huntei ce conducea țara și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. De altfel, situația din Myanmar a făcut ca două personalități marcante ale luptei pentru drepturile omului – Arhiepiscopul Anglican Desmond Tutu, luptător anti-apartheid în Africa de Sud și laureat al premiului Nobel pentru Pace, alături de alt deținător al Premiului Nobel pentur Pace, din Pakistan, Malala Yousafzai – să o critice pe Aun San Suu Kyi, în timp ce manifestanții din Bangladesh, Malaezia, Filipine, Indonezia și Pakistan au cerut chiar retragerea Premiului Nobel pentru Pace liderului birmanez.

Deși rohingya au venit în regiune încă din secolul 12, mulți sunt descendenți ai muncitorilor veniți din colonia britanică a țărilor care astăzi sunt India și Bangladesh. Când Myanmar și-a declarat independența în 1948, migrația a fost considerată ilegală și încă mai este considerată ca atare, iar musulmanii rohingya sunt considerați „imigranți ilegali din Bangladesh”. Bangladesh, pe de altă parte, îi consideră cetățeni ai Myanmarului și nu le recunoaște identitatea națională. Conflictele violente au început de mult și continuă și azi. De-a lungul timpului, rapoartele ONU au denunțat constant persecuțiile împotriva acestei minorități, inclusiv despre execuțiile sumare, arestările arbitrare, actele de tortură și muncă forțată, care ar putea fi asimilate, citez, „crimelor împotriva umanității”. Sute de mii de musulmani Rohingya au tot plecat din Myanmar și au căutat adăpost în Bangladesh. Exodul continuă în ciuda criticilor comunității internaționale și a eforturilor grupurilor de protecție a drepturilor omului.

Care e părerea ta?

Adaugă comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine