500 de ani de la Reforma Protestantă marcaţi la APCE

La 500 de ani de la Reforma Protestantă creştinii din lumea întreagă marchează evenimentul care a schimbat cursul istoriei. Evenimente în amintirea celor 500 de ani de reformă au marcat şi agenda Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Miercuri, 11 octombrie, în cadrul sesiunii de toamnă APCE, European Christian Political Movement (Mișcarea Politică Creștin-Evanghelică – ECPM) a organizat două evenimente la Strasbourg.

Primul eveniment a avut loc în Palais de l’Europe, principala clădire a Consiliului Europei, și a avut titlul: „A 500-a aniversare a Reformei – impactul asupra vieții culturale, sociale și politice a Europei”. La întâlnire au fost prezenți Membrii ai Adunării Parlamentare, lideri religioși, membri ai presei, precum și reprezentnți ai unor organizații non-guvernamentale (ONG).

În deschiderea mesei rotunde, participanții au fost felicitați cu acest eveniment important de vicepreşedintele APCE, Valeriu Ghileţchi membru ECPM care a accentuat importanța acțiunilor lui Martin Luther acum 500 de ani, care au schimbat viața religioasă, culturală și socială din toată Europa.

Lefteris Kaloterakis (ECPM) i-a salutat pe toți cei prezenți și a inițiat evenimentul printr-o scurtă accentuare a importanței discuțiilor pe baza reformei și reamintirea acesteia. „Prin reformare, am asistat la nașterea statelor moderne cu un sistem guvernamental structurat și care sunt capabile să propună o legislație ce nu e discriminatorie, în opoziție cu statele patrimoniale, în care relația individului cu regele îi influențează statutul.”

Dl. Kaloterakis a adăugat că „reformarea de asemenea a influențat profund felul în care societățile operează în sfera economic-socială. Responsabilitatea personală a fost subliniată, iar oamenii au fost încurajați să fie cât mai dedicați vocațiilor lor. Munca a devenit o modalitate de a-l slăvi pe Dumnezeu. Cu toate acestea, profitul nu era un scop în sine, ci un mijloc de a face bine și a influența întreaga societate. Accentul pus pe responsabilitatea personală, împreună cu modelul olandez și elvețian de organizare descentralizată, bazată pe comunități, a adăugat la legimitatea instituțiilor statului, minimizând corupția. În cele din urmă, ideea că toate activitățile dintr-o societate trebuie să servească interesului public a devenit un element central. Avem așadar multe de învățat de la esența Reformei și urmările acesteia. ECPM crede că politicile fiscale trebuie gândite încă o dată, în așa fel încât sistemul economic să fie favorabil oamenilor. Trebuie să punem demnitatea umană înaintea politicilor sociale. Speranța noastră este că evenimentele de azi, precum și orice inițiativă de a onora moștenirea creștinismului din Europa, va fi un pas înainte în această direcție”, a subliniat acesta.

Deputatul Ucrainean, Pavel Ungurean a prezentat rezultatele unui studiu efectuat în colaborare cu Dr Vernon L Smith (Institutul de Științe Economice, și Dr. M Sheremeta (Universitatea Case Western Reserve și Institutul de Științe Economice). Studiul a examinat efectele Reformei asupra educației, eticii muncii, antreprenoriatului, eticii sociale, societății civile și schimbărilor de instituție. El a atras atenția că schimbările datorate reformei au avut un efect pozitiv enorm asupra dezvoltării întregii lumi.

Jeff Fouintain, Director al Centrului Schuman pentru Studii Europene, a prezentat impactul pozitiv pe care Reforma l-a avut asupra țărilor europene din punct de vedere social, precum progresul în economie, artă și muzică, căsătorie și familie, lege precum și lupta împotriva corupției. El a menționat că Reforma a avut de asemenea și o parte întunecată, întrucât a fost deseori asociată diviziunilor din cadrul grupărilor bisericești. În cele din urmă, el a precizat că Europa este continentul cel mai modelat după Biblie, precum și de respingerea acesteia, numind acest fenomen „paradoxul Europei”.

Laurence Wilkinson, consilierul legal al Alianței Internaționale de Apărare a Libertății (AIAL), a vorbit despre impactul Reformei asupra sistemelor legislative din vestul Europei. Referindu-se în special la cazul Regatului Unit, el a menționat că este clar că niciunul dintre regi sau Papă nu ar fi lăsat să interfereze cu libertatea cetățenilor Regatelor Unite de a se închina pe baza convingerilor religioase: „Aceste libertăți, în prezent consacrate în lege, au fost dobândite prin greutăți și războaie. Ele rămân o parte fundamentală a urmărilor Reformei, ce ne oferă o idee despre libertate sub lege, fapt care este pe atât de presant și pregnant astăzi pe cât era și acum 500 de ani.”

În aceeași după-amiază a fost organizat Forumul Strategic al „Protecției și Promovării Principiilor Reformei în Europa”, în incinta Asociației Parlamentare Europene. Au participat o delegație a liderilor Bisericii Ucrainene precum și membri ai diferitelor ONG-uri. Vorbitorul principal de la acest eveniment a fost David Fieldsend, președinte al Sallux (Fundația MPCE).Dl. Fielsend a menționat că „în parcursul a câteva secole, principiile Reformei privitoare la ordinea civică, moravurile sociale și demnitatea și egalitatea tuturor bărbaților (mai târziu, și a femeilor) s-au răspândit în tot continentul, inclusiv în zonele unde protestanții erau o minoritate, și se poate clar demonstra că valorile europene în ce ține de drepturile omului, democrație și supremația legii se trag din rădăcinile Reformei, din secolul XVI. Nu este întâmplător că broșura publicată de Luther în care explica rațiunea pentru faimoasele sale 95 de teze a fost intitulată ‘Libertatea creștinului’.”

El a adăugat că „Reforma a rupt strânsoarea și monopolul asupra adevărului public deținut de către cei aflați la conducere, atât în biserică, cât și în stat. Înainte de Reformă, oamenilor de rând le era spus ce să creadă și cum să trăiască de către liderii ce interpretau ei înșiși Scripturile Biblice și cartelele civice, și pe care omul de rând nu le putea citi sau înţelege”.

Pe deasupra, a fost menționat că în țările protestante s-a luat inițiativa pentru educația publică și alfabetizarea universală a cetățenilor. În cele din urmă, el a explicat că nu era intenția lui să „dea impresia că acest fapt ar trebui să fie folosit pentru excluderea sau suprimarea contribuției Bisericii Catolice la bunăstarea continentului european (sau cea a Bisericii Ortodoxe). Dacă nu ar fi existat Biserica Romano-Catolică ar fi fost imposibil ca astăzi să poată fi vorba despre o moștenire culturală comună în continentul european. Europa moștenită de către instituțiile noastre moderne, (Uniunea Europeană, Consiliul Europei) a fost construită tocmai pe fundamentul Catolic al reconcilierii și al promovării păcii (care a fost prima forță motivantă în inițierea proiectului european din vest, ce mai târziu a devenit Uniunea Europeană), precum și pe cel al Reformei, de libertate individuală și drept al libertății de gândire, exprimare și credință.”

Traducere de David Zanoschi

Sursa: ECPM

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.