Bunăvoința de a purta poverile

de Rick Boxx

 

Trecând printr-o perioadă de schimbări mai complicate la locul de muncă, într-o zi mi-am întrebat una dintre angajate ce mai face. A răspuns că este bine. M-am uitat în ochii ei și i-am spus: „Nu. Ce mai faci, într-adevăr?”. Mi-am dat seama din atitudinea ei că schimbările de la locul de muncă au afectat-o în mod negativ.

În următoarea dimineață, această angajată a venit la mine cu lacrimi în ochi și mi-a spus că întrebarea mea din ziua precedentă a impresionat-o. Am făcut-o să înțeleagă că îmi pasă. Apoi mi-a împărtășit gândurile ei despre schimbările care aveau loc și cum o afectau pe ea.

Un studiu al unei companii care se ocupă cu administrarea beneficiilor angajaților a ajuns la concluzia că 33 de procente dintre angajați ar pleca la o altă companie dacă ar ști că vor avea parte de mai multă empatie, iar 40 % au spus că ar fi dispuși să lucreze ore suplimentare atâta timp cât ar ști că angajatorilor le pasă de ei și de bunăstarea lor.

Acest lucru este interesant, având în vedere că empatia nu este un subiect căruia i se acordă mare atenție în cadrul școlilor de afaceri. Chiar în cadrul cursurilor de management, în general atenția se îndreaptă spre cum să faci lucrurile într-un mod productiv și eficient, ci nu înspre cum să abordezi nevoile sincere ale oamenilor care muncesc.

Empatia este definită ca fiind abilitatea de a înțelege și de a te identifica cu sentimentele altora. În mediul profesional și de afaceri putem cu ușurință să ignorăm sentimentele altora. Obținerea profitului maxim și mulțumirea acționarilor tind să aibă prioritate. Însă, grija autentică pentru ceilalți poate avea o imensă însemnătate pentru a avea angajați loiali care vor fi mai mulțumiți și mai productivi pentru că se simt apreciați.

În Noul Testament, în Galateni 6:2 ni se spune: „Purtaţi-vă sarcinile unii altora, şi veţi împlini astfel Legea lui Hristos”. Un alt mod de a spune este: „împărțirea greutății”. Greutatea emoțiilor sau tensiunea de a rezolva probleme care nu pot fi rezolvate repede, ne pot copleși. Uneori putem ajuta în mod concret, practic. Alteori, tot ce putem face este să îi arătăm celeilalte persoane că ne pasă – și câteodată, este suficient. Putem să îi asigurăm că ne rugăm pentru ei. A-i ajuta pe ceilalți să își poarte poverile poate fi un act de bunăvoință pe care nu îl vor uita niciodată.

Scriptura afirmă acest principiu și în alte moduri:

Dorința de a-i pune pe alții pe primul loc. Fie că avem un rol executiv, de conducere, sau suntem colegi, dacă arătăm empatie față de alții, înseamnă că suntem preocupați de interesele lor. „Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi şi să nu ne plăcem nouă înşine.” (Romani 15:1).

Să ne purtăm cu alții cum am vrea să se poarte alții cu noi. Dacă ați fi în mijlocul unor circumstanțe care par că vă depășesc, ați vrea să primiți grijă și preocupare din partea celorlalți? „…slujiţi-vă unii altora în dragoste. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.»” (Galateni 5:13-14).

Scrie un comentariu

Adaugă comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine