Credit: David Levene
Cu aproximativ 15 ani în urmă, biserca Sf. Bonifaciu din San Francisco a început să își deschidă ușile pentru oamenii străzii care au nevoie de adăpost. Părintele bisericii, Louis Vitale, alături de Shelly Roder, activist comunitar, au demarat această inițiativă numită Proiectul Gubbio în 2004.
Sute de oameni trec zilnic prin această biserică, primesc pături de la personal și dorm pe băncile bisericii.
Pe site-ul Proiectului Gubbio se găsesc următoarele afirmații: „Nu li se pune nici o întrebare oaspeților noștri când intră în bisercă; în efortul de a elimina toate barierele, nu există fișe de înscriere sau formulare de admitere. Nimeni nu a fost refuzat vreodată; orice om e binevenit, respectat și tratat cu demnitate.”
Biserica este deschisă pe tot parcursul zilei și pentru localnicii care o frecventează. Cu toate acestea, două treimi din biserică este rezervată pentru proiectul Gubbio.
Un reprezentant al proiectului a spus: „Acest lucru transmite un mesaj puternic oamenilor fără adăpost din apropierea noastră – ei sunt în esență parte a comunității și nu trebuie să plece atunci când cei care au locuințe vin să se închine. De asemenea, transmite un mesaj și celor care participă la închinare – comunitatea trebuie să îi includă pe cei obosiți, pe cei săraci, pe cei cu probleme mintale și pe cei care vin cu haine ude, reci și murdare.”
Una dintre plângerile pe care oamenii o aduc frecvent la adresa centrelor pentru cei fără adăpost este faptul că se aseamănă cu niște închisori și pot fi extrem de periculoase în același timp. Proiectul Gubbio pare să fie diferit. 95% dintre întrebați, au susținut că se simt mereu sau în cea mai mare parte în siguranță la proiectul Gubbio și că nu sunt tratați ca niște prizonieri cum se întâmplă în alte adăposturi.
Din păcate, lumea în care trăim nu îi tratează întotdeauna cu bunătate pe cei fără adăpost. În 2017, Seattle intenționa să construiască garduri de sârmă pentru a-i împiedica pe cei fără adăpost să campeze acolo. San Francisco a folosit roboți pentru a împiedica oamenii fără adăpost să se apropie de locurile de camping și, de asemenea, pentru a-i raporta la poliție. Același oraș a cheltuit 8.700 de dolari pentru a pune bolovani mari sub pasaje pentru a împiedica înfințarea taberelor. Mulți oameni fără adăpost locuiau sub pasajele din zona până au fost forțați să plece. Conducerea orașului face tot posibilul pentru a-i ține departe.
Mai mulți activiști au fost arestați în februarie 2018 pentru că au hrănit oamenii fără adăpost din Wells Park în El Cajon, California. A fost arestat și un copil în vârstă de 14 ani. Autoritățile susțin că legile în vigoare legate de oamenii străzii au scopul de a preveni răspândirea diferitelor boli. Cu toate acestea, potrivit activiștilor, legea criminalizează persoanele fără adăpost.
„Cei fără adăpost sunt considerați automat și criminali. Sunt legi împotriva lor: Campingul este interzis, nu este permis să dormi în mașină, cerșitul este interzis și nu ai voie să hrănești oamenii fără adăpost”, a spus Mark Lane.
Sursa: The Mind Unleashed
