Ken Korkow: Tensiunea dintre a munci și a aștepta

Când eram copil, mama mereu îmi spunea: „Toate lucrurile bune li se întâmplă celor care așteaptă – atâta timp cât cei care așteaptă muncesc în timp ce așteaptă.”

Da, într-adevăr, amândoi părinții mei s-au concentrat mult pe muncă. Au supraviețuit după Marea Depresiune și au căutat ca nimeni din familia lor să mai treacă vreodată prin asemenea experiență. De aceea, valoarea și virtutea muncii – chiar cu prețul altor lucruri – au fost adânc inoculate în mintea noastră.

Îmi amintesc, tânăr fiind, mă gândeam că atunci când voi crește NU voi fi ca tatăl meu. Însă, am devenit exact ca el, nu doar că muncesc din greu, dar, de asemenea, fiind condus și concentrat asupra sarcinilor pe care le am de terminat și urmărind recompensa pentru lucrul făcut. Am împlinit zicala: „Așchia nu sare departe de trunchi” și mi‑am modelat astfel viața după viața tatălui meu, încât mai aud pe unii zicându-mi „Ești exact ca tatăl tău”.

Vă rog să luați în considerare și cuvintele lui Hannah Whitall Smith din cartea ei „Izvoare în Deșert”:

„Un duh liniștit este de o valoare inestimabilă pentru a îndeplini diferite activități externe; și nimic nu împiedică lucrarea ascunsă a puterii spirituale, de care, până la urmă, depinde succesul nostru, ca un duh neliniștit și fricos.”

„Este o putere imensă în a fi liniștit. Un mare sfânt a spus odată: «Toate lucrurile bune i se întâmplă celui care știe să aibă încredere și să fie liniștit.» Aceste cuvinte sunt pline de semnificație. Dacă am înțelege acest fapt, ne-am schimba mult în modul de lucru. În loc de lupte neobosite, am ședea în interiorul nostru înaintea Domnului și I-am lăsa puterea divină a Duhului Său să lucreze în liniște scopurile la care aspirăm.”

Bineînțeles că o asemenea perspectivă vine în contradicție cu filozofia urgenței, de tipul „trebuie făcut” care ne guvernează pe mulți dintre noi în îndeplinirea responsabilităților pe care le avem fiecare. Totuși, experiența m-a învățat că un mare beneficiu îl putem avea și dacă vom cultiva un duh liniștit și să căutăm să practicăm această liniștire în ciuda haosului din jurul nostru. Iată și două principii pe care le-am învățat din Biblie:

Fii dispus să încetinești activitatea și să Îl aștepți pe Dumnezeu, în loc să faci tu lucrurile să se miște. În lumea noastră grăbită și plină de stres, trebuie o mare determinare să faci un pas înapoi și să te încrezi în Dumnezeu să te călăuzească și să rezolve dificultățile și provocările care ne stau în față. Lucrul acesta necesită credință, dar am învățat că încrederea în Dumnezeu nu m-a dezamăgit niciodată. „Opriţi-vă şi să ştiţi că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ.” (Psalmii 46:10)

În timp ce încetinim ritmul, ar trebui să aducem grijile noastre înaintea lui Dumnezeu. Îngrijorarea și frica ne însoțesc pe mulți dintre noi la locul de muncă, dar de obicei sunt emoții neproductive. Cu cât ne îngrijorăm mai mult, cu atât îndeplinim mai puțin. De altă parte, rugăciunea poate împlini mai mult decât ne-am imagina: „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.” (Filipeni 4:6)

Biblia ne îndeamnă să lucrăm – și să lucrăm consecvent. Însă, de asemenea, ne învață că sunt situații în care este cel mai bine să așteptăm. Să fim liniștiți și să vedem ce poate face Dumnezeu.

Scrie un comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine