Jurnal de Misiune: O „altfel” de înviere a lui Lazăr, în Madagascar

Jurnal de Misiune: O „altfel” de înviere a lui Lazăr, în Madagascar

Dumnezeu are un mod frumos de a așeza toate lucrurile în favoarea copiilor Săi. Chiar și atunci când rugăciunile nu îți par a fi ascultate în mod vizibil, și ești în situația lui Lazăr, „mort de patru zile”, Isus Hristos nu ajunge prea târziu. Cam așa s-a întâmplat și în cazul meu. Am crezut că unele dintre obiectivele pentru care venisem în Madagascar au fost „îngropate” și nu se va mai alege nimic din ele, însă în mod miraculos, Dumnezeu le-a readus la viață și le-a făcut operabile.

Cu Nate Lashway, fostul director al Școlii Teologice (la nivel de Seminar) din Antananarivo, am discutat că voi veni și voi preda studenților viitori păstori, însă viața noastră a luat o altă întorsătură și ne-am mutat în Antsirabe, unde locuim de peste 5 ani și jumătate. Greu de mers din Antsirabe la Tana ca să predai săptămână de săptămână, epuizant, obositor și costisitor, iar franceza mea de începător nu prea m-a promovat în acea poziție, așa că se părea că totul va muri și va fi îngropat.

Dar după cinci ani și jumătate… în primăvara anului trecut, am fost abordat de către echipa americană de misionari și de către rectorul Seminarului Teologic din Antananarivo, Dr. Jim Thacker cu privire la predarea la Seminar.

Jurnal de Misiune: O „altfel” de înviere a lui Lazăr, în Madagascar

Prin Global University din SUA se pregătea un program la nivel de licență, și aveau nevoie de oameni pregătiți, capabili să predea cât de cât în limba franceză. Pe deasupra, trebuiau să fie licențiați în teologie și să aibă un master, dacă se poate, tot pe teologie. Interesul Seminarului era să treacă la nivel de acreditare în Licență, apoi la nivel de acreditare în Master, iar pentru asta aveau nevoie de oameni care au cât mai multe diplome și cât mai „înalte”.

Așa am ajuns eu la Seminarul Teologic al Bisericii Penticostale Assemblée de Dieu (Assemblies of God) ca și profesor. Odată intrat în acest proces, am văzut cum Dumnezeu deschide porțile una după alta.

Am intrat în România în Programul Doctoral condus de Prof. Univ. Dr Habil. Corneliu Constantineanu, pe Teologie Publică, urmând ca în următorii trei ani să lucrez pe o teză legată de Teologie Penticostală, Pneumatologie și Misiologie în context malgaș.

Odată venit la Seminarul Teologic din Tana (capitala Antananarivo), ca și „încălzire” mi s-a oferit Cursul „Evanghelia lui Ioan” și „Epistolele lui Ioan -1, 2 și 3” prinse în același modul de 40 de ore, predate sub forma a 10 întâlniri pe parcursul celui de-al doilea trimestru. Predau anului al II-lea și am în clasă 35 de studenți.

Am început predarea în cursul lunii ianuarie și deja am parcurs jumătate din curs. Voi preda acest curs până în a doua parte a lunii martie 2019. Pot să spun că încântarea mea este fără măsură. Învăț din nou teologie, sunt într-un mediu academic care mă „încurajează”, am colegi profesori excelenți, cu o inimă frumoasă, care fac mari sacrificii și am studenți excelenți. Dincolo de asta, rectorul Seminarului Teologic AOG din Tana, Dr. Jim Thacker, este un om excepțional și un uriaș lider – nu doar pentru că este Doctor în Leadership, fost rector al Școlii Teologice AOG din Nairobi, ci pentru că are o viziune mare și frumoasă legată de acest Seminar.

Jurnal de Misiune: O „altfel” de înviere a lui Lazăr, în Madagascar

Profesorii de la Seminarul Teologic predau gratuit și benevol, iar școala le asigură doar transportul (ceea ce nu este cazul meu). Așadar, văd în ei multă dedicare și sacrificiu.

Studenții se trezesc la 3:00-3:30 dimineața și citesc Biblia și se roagă individual în Capela Institutului, iar la ora 5:00 împreună cu păstorul Campusului Universitar, păstorul Charles Randrianirina, încep timpul de capelă. Uneori îi văd în jurul orei 11 cam obosiți, pentru că a trecut deja o jumătate de zi de când ei sunt treji, însă îmi dau seama că nici nu poate fi altfel. Dacă eu aș avea un astfel de program „spartan”, aș cam intra în faliment.

Într-o marți nu mi-au venit trei dintre studenți la școală. La ora 4 dimineața se pregăteau să vină spre școală dintr-un cartier mai îndepărtat – Antananarivo este uriașă și transportul nu este punctul forte – iar 4 bărbați i-au atacat. Unul dintre studenți – o femeie, a reușit să fugă, iar pe cei doi colegi i-au călcat în picioare și le-au furat tot ce au avut. Unul dintre ei, rănit mai puțin, l-a dus pe celălalt la spital pentru îngrijire medicală.

Zilele trecute, un alt student din clasa mea a făcut o criză și a rămas ca mort. Toți colegii s-au speriat și pastorul Campusului s-a temut că a murit. S-au rugat, au sunat la spital să vină cineva, dar nu aveau nici o mașină la dispoziție. Campusul nu are mijloc de deplasare, așa că spre dimineață s-a liniștit Daniel, însă nu a fost în stare să participe la ore.

Și dacă tot v-am vorbit despre acest minunat proiect pentru mine, vă chem să ne fiți alături în următoarea perioadă prin câteva lucruri:

  • Rugăciune pentru studenții de la Seminarul Teologic Penticostal Assemblee de Dieu din Antananarivo. Sunt aici în jur de 90 de studenți veniți din toate colțurile țării, chemați de Dumnezeu în lucrarea pastorală și didactică;
  • Rugăciune pentru profesorii care predau la acest Seminar: 16 profesori, dintre care 3 suntem misionari străini: din SUA, Canada și România.
  • Rugăciune pentru anul II de studiu – 35 de studenți pe care îi prețuiesc;
  • Rugăciune pentru păstorul Campului – Charles Randrianirina – putere, înțelepciune, dedicare în orice vreme;
  • Rugăciune pentru Rectorul Seminarului – Păstor Dr. Jim Thacker;
  • Rugăciune pentru Marcel Șaitiș – un profesor dedicat pentru Evanghelia după Ioan și Epistolele Ioanine;
  • Rugăciune pentru o mașină pentru acest Seminar – ca să o poată avea la dispoziție în cazuri speciale – un student accidentat, un student în stare gravă, bolnav; profesori de dus-adus la aeroport, alte cazuri.

Vă mulțumesc!

Cu aleasă prețuire,

Marcel Șaitiș, Antananarivo.

Scrie un comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine