Războiul Chinei cu religia capătă proporţii orwelliene

Războiul Chinei cu religia capătă proporţii orwelliene

În ultimii ani, China a înregistrat o cantitate impresionantă de brutalitate împotriva oamenilor religioşi, de orice credinţă ar fi aceştia. Au existat perioade în trecut, sub conducerea partidului comunist, când represiunea la adresa credinţei a mai slăbit, însă acum este la cote înalte. Autorităţile chineze sunt angajate în restrângerea libertăţilor, monitorizarea şi persecuţia musulmanilor, creştinilor şi budiştilor la o scară fără precedent pentru o mare naţiune din ultimele trei sferturi de secol.

Maya Wang, din partea organizaţiei Human Rights Watch, spune că sub conducerea lui Xi Jinping, China „reprezintă cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace.”

Pentru a fi corecţi, trebuie recunoscut progresul enorm înregistrat de China în lupta împotriva sărăciei, analfabetismului şi îmbunătăţirea standardelor privind sănătatea. Ironia zilelor noastre este faptul că oamenii credincioşi din China au mai multe şanse să-şi vadă copiii crescând şi plecând să studieze la universitate, dar în acelaşi timp ei pot ajunge și mai uşor la închisoare.

China obligă o mare parte din populaţia musulmană să stea închisă în tabere de internare – pe care un oficial american le-a numit lagăre de concentrare – fapt ce pare a fi cea mai mare îngrădire a unei populaţii pe baza religiei de la strângerea evreilor din perioada Holocaustului. Cele mai multe estimări dau ca cifră un milion de musulmani reţinuţi de către guvernul chinez în regiunea Xinjiang, deşi unii oficiali din guvernul american sugerează că de fapt cifra este de aproape 3 milioane.

Musulmanii sunt obligaţi să mănânce porc şi să bea alcool, lucru ce este contrar principiilor lor religioase. China oferă de asemenea şi „consultaţii medicale gratuite”, acţiune ce are drept scop colectarea de amprente, fotografii şi mostre de ADN pentru a fi înregistrate în baze de date ce vor fi folosite pentru supraveghere.

Războiul Chinei cu religia capătă proporţii orwelliene

Cu toate că China nu a înfiinţat lagăre de concentrare pentru creştini, aceştia sunt în mod constant hărțuiţi, bisericile le sunt închise sau dărâmate, în unele zone copiilor le este interzis să participe la slujbele religioase, şi, doar anul trecut, China a făcut peste 100.000 de arestări a unor creştini, conform China Aid, o organizaţie ce militează pentru drepturile creştinilor.

China a încercat să instaleze camere de monitorizare în interiorul bisericilor, inclusiv camere instalate în spatele amvonului ce vor monitoriza audienţa. Cu ajutorul software-ului de recunoaştere facială, autorităţile vor şti cu precizie cine sunt persoanele care participă la slujbe.

China experimentează însă şi cu tehnologii mai înspăimântătoare, inclusiv un sistem ce este administrat de către Ministerul de Interne pentru monitorizarea în masă a populaţiei, precum și un „Sistem de credit social” ce va întocmi o listă neagră a oamenilor care nu-şi plătesc datoriile sau care trişează la declararea veniturilor în scopul evitării taxelor, cei care încalcă legile de circulaţie sau cei care participă la serviciile religioase ale unei biserici ilegale.

Persoanele care se află pe lista neagră le poate fi interzis să cumpere bilete de avion: deşi sistemul este încă în faza de testare şi a fost implementat doar la nivel local, în anumite regiuni, anul trecut la 17, 5 milioane de chinezi le-a fost interzisă călătoria cu avionul, conform autorităţilor. Sistemul poate fi folosit şi pentru a refuza promovarea în funcţie sau pentru a seta un anumit ton de apel pentru telefoanele persoanelor luate în colimator, lucru care va avertiza pe cei care îi sună că persoana pe care o apelează nu este de încredere.

Războiul Chinei cu religia capătă proporţii orwelliene

Sistemul nu vizează în mod special pe oamenii religioşi, şi există unele voci care spun că nu este chiar atât de ostil pe cât pare, însă este uşor de întrezărit cum un Sistem de Credit Social ar putea pedepsi comunităţile religioase, în mod special atunci când este integrat unei reţele de supraveghere în masă. Sistemul de supraveghere din Xinjiang este în mod special conceput pentru a-i supraveghea pe cei care colectează bani pentru moschei.

În toate aceste încercări, chinezii credincioşi dau dovadă de un mare curaj. Un episcop catolic, James Su Zhimin, în vârstă de 87 de ani, este în închisoare de când a condus o procesiune religioasă în anul 1996. Adunând şi anii petrecuţi anterior în detenţie, el a stat peste 40 de ani de viaţă în închisori şi lagăre de muncă.

Paradoxul situaţiei este că pentru o jumătate de secol, anterior revoluţiei comuniste din 1949, misionarii occidentali au călătorit în toată China, construind şi administrând şcoli şi orfelinate, şi totuşi influenţa lor a fost neglijabilă; în zilele noastre, când misionarii din afara ţării le este interzis accesul în ţară, iar creştinii sunt crunt persecutaţi, numărul şi influenţa lor a înregistrat o creştere spectaculoasă. Sunt multe zeci de milioane de creştini în China, cei mai mulţi sunt protestanţi, iar unele estimări indică chiar cifra de 100 de milioane de creştini.

Unii dintre ei fac parte din biserici autorizate, recunoscute de stat, însă cea mai mare parte din ei aparţin bisericilor ilegale, care sunt şi vânate în mod special de autorităţi.

Şi budiştii tibetani au suferit brutalităţile autorităţilor. O situaţie aparte o are Panchen Lama, care este numărul doi în budism, după Dalai Lama.

Persoana care îndeplinea funcţia de Panchen Lama a murit în 1989. Urmând tradiţia, budiştii au ales un nou Panchen Lama în 1995, în persoana unui băiat de 6 ani. La scurt timp după aceea, autorităţile chineze l-au răpit pe băiat, împreună cu toată familia acestuia, şi nu se mai ştie mare lucru de soarta lor. Acest băiat a fost cel mai tânăr prizonier politic, şi se pare că este încă în închisoare de peste 24 de ani.

Probabil există puţine lucruri care ar putea fi făcute pentru a opri represiunea cruntă a autorităţilor împotriva creştinilor şi a oamenilor de orice credinţă din China. Însă putem să ne rugăm ca Dumnezeu să schimbe inimile şi minţile liderilor care conduc naţiunea chineză pentru a uşura povara la care îi supun pe credincioşii din această ţară. Cu cât rugăciunile sunt mai multe şi mai fierbinţi, cu atât Dumnezeu va interveni mai repede, aducând o schimbare pentru poporul său din mijlocul chinezilor. (vezi şi Fapte 12:5).

Sursa: New York Times

Scrie un comentariu

Abonează-te la buletinul nostru de
știri creștine