De la ateism la traducerea Bibliei: călătoria spirituală a unui om din Asia Centrală!

În Asia Centrală există un traducător biblic mai special. Farrokh lucrează din greu și de mult timp alături de o echipă de traducători din ţara sa pentru a termina traducerea Noului Testament în limba sa naţională.

De la ateism la credinţă

Farrokh a crescut într-una din fostele republici sovietice din Asia Centrală. A învăţat la şcoală că nu există Dumnezeu. Ca şi adolescent a fost un tip rebel, stârnind mereu necazuri şi făcând abuz de alcool şi droguri.

La un moment dat în viaţa lui, el a început să se întrebe dacă există cu adevărat Dumnezeu: „Mă gândeam, oare ce se întâmplă? De ce vorbesc oamenii despre Dumnezeu? Dacă există un Dumnezeu, atunci trebuie să ascult de El. Dacă nu există Dumnezeu, aşa cum am învăţat la şcoală, atunci pot să trăiesc ca şi până acum.” De aici Farrokh a început o călătorie spirituală despre ce înseamnă să crezi în Dumnezeu.

El a început să exploreze islamul, pentru că era credinţa multor oameni din ţara lui. A citit Coranul în limba rusă. A citit şi despre hinduism, pentru că erau şi concetăţeni de-ai lui care se închinau lui Krishna. În cele din urmă Farrokh a întâlnit un bărbat din Rusia care a venit la ei în ţara să le vorbească oamenilor despre Hristos, chiar dacă în acea perioadă ţara era cuprinsă de un război civil teribil:

„El a venit pe timp de război să le vorbească oamenilor despre Hristos. Am avut o mulţime de conversaţii. Zile şi nopţi, încontinuu. După un timp, am început să cred în Hristos iar relaţia cu părinţii mei s-a deteriorat.” Ei au fost dezamăgiţi că Farrokh a devenit creştin pentru că ei doreau ca el să rămână un ateu, ca toţi bunii cetăţeni din fosta U.R.S.S.

Chemarea de a fi traducător

Farrokh s-a dus în Rusia să studieze teologia. Aici a întâlnit o femeie care lucra cu Institutul pentru traducerea Bibliei (IBT). „Ea a început să-mi vorbească despre traducerea Bibliei. Am început să lucrez şi eu pentru IBT şi m-au pregătit pentru ce înseamnă meseria de traducător. Am început cu Evanghelia după Ioan.” Cu tot entuziasmul însă, din motive diverse, proiectul de traducere a trebuit să fie oprit.

Farrokh s-a întors în ţara sa natală, purtând o convingere că trebuia să fie parte din lucrarea de traducere a Bibliei în limba sa maternă. Curând el a întâlnit pe cineva şi împreună au început să lucreze la traducere. Exista deja o traducere a Bibliei, însă era scrisă într-un limbaj academic, greu accesibil pentru majoritatea oamenilor simpli. Din acest motiv Farrokh s-a implicat cu totul în acest proiect, care avea şi sprijinul mai multor organizaţii partenere. El era foarte entuziasmat de ceea ce făcea:

„Sunt fericit pentru că Dumnezeu mă foloseşte.  El mi-a umplut inima, mi-a salvat viaţa, şi acum mă foloseşte pentru această lucrare pentru cei care nu sunt mântuiţi şi care locuiesc în zone îndepărtate din munţi şi sate.

Aducător de pace

Dragostea lui Farrokh pentru oameni vine din ani copilăriei, atunci când el creştea în fosta Uniune Sovietică. Când era elev în şcoala primară, unii dintre colegii din grupul său etnic îi intimidau pe cei de naţionalitate rusă spunându-le că sunt intruşi. Farrokh se comportă de multe ori împăciuitor:

„Copiilor ruşi le era mereu frică însă eu le luam mereu apărarea.”

Farrokh îşi aduce aminte despre cum era viaţa în acei ani. Fostele republici sovietice din Asia Centrală au început să-şi dezvolte industria şi infrastructura. Mulţi dintre conaţionalii lui Farrokh sunt melancolici despre viaţa pe care au trăit-o în comunism şi îşi amintesc de „zilele bune” de odinioară: „Am pierdut ceea ce aveam în timpul Uniunii Sovietice,” spune Farrokh referindu-se la stabilitatea economică care exista pe atunci. El reflectă şi la atitudinea oamenilor din ţara să şi la sentimentele lor privind pacea:

„Ţara noastră a pierdut poziţia dominantă din Asia Centrală pentru că noi nu suntem un popor agresiv. Suntem poeţi, iubim tradiţiile. Cred că suntem făuritori de pace.” Cultura din ţara să pune un accent puternic pe muzică şi literatură. Din acest motiv traducerea Bibliei este foarte importantă. Farrokh povesteşte despre cum a început să contribuie la acest proiect:

„Am încercat să traduc Evanghelia după Ioan din rusă şi greacă. Greaca este similară rusei. Ebraica este mult mai dificilă decât greaca.” Fiindcă vorbea ruseşte în mod fluent, aceasta i-a fost de mare ajutor atunci când a început să înveţe greaca Noului Testament.

De la Sfântul Cyril la Farrokh

Alfabetul chirilic, care este folosit de limba rusă şi ale limbi din Europa de Est şi Asia Centrală, îşi are originea în alfabetul grec, la fel ca şi alfabetul latin. Sfântul Cyril şi fratele lui, Sfântul Methodius, l-a adus popoarelor slave din Grecia Bizantină şi l-au folosit pentru a predica Evanghelia la slavi şi să-i înveţe cum să scrie şi să citească.

Crearea ortografiilor pentru traducerea Biblie are o istorie îndelungată în lume în ceea ce priveşte răspândirea Evangheliei.

Chiar dacă nu a avut nevoie să creeze o nouă ortografie, Farrokh duce mai departe tradiţia traducerii Bibliei pentru poporul său din Asia Centrală:

„A fost chemarea lui Dumnezeu să fac lucrarea aceasta şi îmi place foarte mult. Vreau să fac o traducere bună a Cuvântului lui Dumnezeu care să-i ajute pe alţii să devină creştini.”

Rugaţi-vă pentru ca Farrokh să vadă roadele muncii lui într-o nouă nouă traducere exactă şi contemporană a Bibliei, ca munca lui să continue în pace şi ca traducerea să se finalizeze curând şi să ajungă fără piedici în mâinile oamenilor care au atâta nevoie de ea.

Sursa: wycliffe.net