Meditația Zilei cu Sorin Cigher – Ziua #17: Singur, dar niciodată singuratic

Moise a fost chemat să fie singur cu Dumnezeu. Doar ei doi, fără prieteni, fără apropiați, fără șefi sau slujitori. De ce singuri? Da, a fost momentul în care trebuia să înțeleagă cel mai bine că nu este singuratic. Chiar dacă nu vede orizontul, cu toate că nu pricepe tot planul pe care îl are Dumnezeu cu el…, urcă singur pe poteca ce îi va schimba viața. Acolo sus, pe munte, singur, pricepe Cine este Dumnezeu! Acolo, într-un timp de 40 de zile, învață lecția care îi va străluci viitorul. Un popor iubit de Dumnezeu, dar răzvrătit, are nevoie de limite ale comportamentului său. Trebuie să fie educat, trebuie să aibă o închinare corectă, să trăiască prin credință, să depindă în fiecare zi de hrana venită de sus. Da, această vreme a școlirii este de prisos pentru el, cât și pentru ceilalți. Sus pe munte este cea mai plăcută atmosferă. Acolo sus înțelege Moise de ce este trimis jos și pentru ce a fost chemat. Acolo aude glasul Creatorului; sus pe munte simte brațele calde care îl poartă în pustia de jos. Își reconfigurează traseul pe care urmează să-l parcurgă pentru o vreme! Acolo se primește legea cu toate normele de viață, decalogul care îi va fi de mare folos poporului. Acolo se înțelege că poți trăi fără griji, fără emoții, fără amintirea eșecului, fără tensiunea provocată de rebelii vremii.

Da, este nevoie de un timp de refacere. Este nevoie de o vreme de reașezare a valorilor și a principiilor vieții noastre. Într-un singur loc le putem rezolva, sus pe munte, cu Domnul! Dumnezeu l-a chemat! Dumnezeu a pregătit cadrul potrivit. Ce onoare, ce har, ce binecuvântare pentru cineva să îl invite Creatorul, pentru un timp de 40 de zile. Este cea mai frumoasă invitație, una specială.  Să urci într-un fel, ca apoi să cobori tranformat pe deplin. Să lași îngrijorarea și teama, să lași durerea și povara aici jos, iar pe munte să fii reconfigurat și la coborâre să îți strălucească fața; este cea mai bună imagine a unei trăiri reale cu Dumnezeu.

Da, din timpul singurătății tale poți face cea mai de preț vreme a întăririi și a încurajării tale. Nu ești singuratic pe lume! Te invită Dumnezeu la cea mai frumoasă părtășie. Nu rata ocazia! Nu îți schimba agenda, El știe ce e jos, pentru asta te invită sus, pentru că odată ce ai ajuns acolo, îți vei da seama că nu-i timp pierdut! Cu Dumnezeu niciodată timpul nu este în zadar, ci este spre folosul tău! Folosește această vreme oportună, între patru pereți, ca atunci când vei ieși în mulțime, fața ta să strălucească!

Cigher Sorin,
01 aprilie 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion Sibiu

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.