Problema celor trei prieteni ai lui Iov: „Au uitat de ce au venit”!

Dacă vreodată cineva ajunge falimentar, pierde tot ce a avut și-i pierde pe toți, apoi se îmbolnăvește de o boală gravă, iar dacă prietenii lui ar veni să-l vadă si să-l încurajeze, tot ce ar avea nevoie ar fi compasiunea lor sinceră și o minimă înțelegere. Acesta a fost planul extraordinar pe care îl aveau și prietenii lui Iov când s-au hotărât să-l viziteze.

Problema celor trei prieteni ai lui Iov: Eliafaz, Țofar și Bildad a fost că în doar câteva zile au uitat de ce au venit. În toată secțiunea centrală a cărții Iov, de la capitolul 4 la 31, nu există nimic altceva decât mânie și acuzații. Este de-a dreptul uimitor faptul că nu găsim nicio frază de simpatie și niciun gest de mângăiere la adresa lui Iov, care devenise o epavă. Doar insulte, remarci sarcastice, arătare cu degetul, afirmații și predici acuzatoare.

Are dreptate Iov, să le spună la final că ar fi fost mai bine pentru toată lumea dacă ar fi tăcut. Ce bine ar fi dacă toți legaliștii ar învăța un mare adevăr: dacă nu știi să spui nimic frumos, mai bine nu spune nimic! Dacă tot nu ești capabil să aduci mângâiere, dragoste și compasiune, atunci nu aduce nimic! Fii înțelept așa cum au fost cei trei prieteni ai lui Iov în primele șapte zile. Lasă ca simpla-ți prezență să vorbească în locul tău.

Al treilea predicator prost, care-i predică lui Iov cu tonul și vorbele lui saturate de legalism necruțător este Țofar, legalistul clasic. El este predicatorul care a auzit expresia „vorbe goale” și a hotărât să o folosească și el. El ține o prelegere teologică, de parcă lui Iov exact asta-i lipsea. Acuzațiile aduse de Țofar la adresa lui Iov sunt înfiorătoare și sunt trei la număr:

1. Ca orice legalist adevărat, Țofar îl acuză pe Iov că este vinovat.
2. Ca orice legalist adevărat, Țofar îl acuză pe Iov că este ignorant.
3. Ca orice legalist adevărat, Țofar îl acuză pe Iov că este păcătos.

Dacă sunteți mirați de aceste afirmații, trebuie să înțelegeți că în formularea acuzațiilor, legaliștii nu se bazează pe fapte, nu au nevoie decât de motivație și de ocazia de a te pune la pământ. Sunt foarte pricepuți la amândouă și întotdeauna speră că își vor intimida interlocutorii prin prezența lor. Și e bine să știți că mama lui Țofar e mereu însărcinată, așa că omul are mulți frați lipsiți de orice capacitate de a vedea conturul lucrurilor. Deși nu pricep nimic, dacă nu faceți ceea ce ei cred că ar trebui să faceți sau faceți ceea ce ei cred că nu ar trebui să faceți, au pregătit întotdeauna un mesaj aspru.

Din păcate, prea mulți creștini sunt deseori nespus de critici și presupun că știu de ce trec unii prin suferință. În plus, legaliștii sunt bădărani și rareori ies din tipare. Ei sunt asemenea gândacilor de bucătărie, dacă îi lași de capul lor, proliferează. Atrag și pe alții și înainte să îți dai seama, legaliștii ajung la putere. Abordarea lor preferată este intimidarea celor care sunt la conducere.

A fost o vreme în care și eu, ca și alții, am permis legalistilor să aibă mai mult control decât ar fi trebuit. Acum încerc să recuperez timpul pierdut, are și vârsta avantajele ei. E bine să învățăm că împotriva focului trebuie să lupți cu foc, iar atunci când bătăușii sunt deciși să preia controlul trebuie să-i punem la punt, tot așa cum Pavel s-a împotrivit legaliștilor din vremea lui spunând foarte direct: „nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nici o clipă măcar” (Galateni 2:5).

Samy Tuțac
Pastorul Bisericii „Providența” Timișoara

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.