Există viaţă pe planeta Venus?

Un grup de astronomi conduşi de către Dr. Jane Greaves de la Universitatea din Cardiff au anunţat recent că au detectat prezenţa unui compus chimic denumit fosfină, care se găseşte în norii care înconjoară planeta Venus.

Fosfina este o moleculă interesentă compusă dintr-un atom de fosfor şi trei atomi de hidrogen (PH3) şi se prezintă sub forma unui gaz incolor care ar exploda la temperatura ambientală de pe Pământ, gaz care se dizolvă în apă, are miros de usturoi şi este extrem de toxic.

Pe planeta noastră, fosfina se produce în mod natural în cantităţi mici prin descompunerea materialului organic. Ea rezultă din acţiunea diverşilor microbi care trăiesc într-un mediu anaerob (fără oxigen) şi poate fi şi sintetizată industrial fiind folosită în fabricarea plasticului şi insecticidelor. În opinia cercetătorilor din Țara Galilor, fosfina descoperită pe Venus ar putea să fi produs microbi de acest tip în norii gazoşi din jurul planetei.

În comunitatea ştiinţifică, anunţul a produs o surpriză enormă, pentru că nici o planetă din sistemul nostru solar nu este mai puţin prietenoasă cu viaţa decât Venus. Temeperatura medie pe Venus este de 464 de grade Celsius iar presiunea atmosferică este de 90 de ori mai mare decât pe Pământ. Ca şi termen de comparaţie, este ca şi cum te-ai afla la 1.000 de metri adâncime sub apa oceanului.

O zi pe Venus durează 243 de zile de pe Pământ şi planeta se roteşte în sens invers, soarele răsare de la vest şi apune la est. Atmosfera de pe Venus este extrem de densă şi este compusă în principal din dioxid de carbon şi cantităţi mici de azot, atmosferă care produce un efect de seră considerabil fapt care face ca Venus să fie mai fierbinte decât Mercur în ciuda faptului că se află mai departe de Soare decât aceasta.

Vântul pe Venus poate sufla cu viteze de până la 350km/h. Norii sunt groşi şi sunt compuşi din picături de sulf sau acid sulfuric. Lucrul acesta face imposibil observarea oricăror detalii de pe suprafaţa planetei. Cu toate aceste, sondele spaţiale trimise de pe Pământ în anii ’70 au revelat o planetă sterilă, uscată şi compusă dintr-o rocă asemănătoare bazaltului. La aproximativ 70 de km deasupra norilor de pe Venus, temperatura scade la -45 de grade. Nici o formă de viaţa microscopică cunoscută pe Pământ nu ar putea supravieţui în asemenea condiţii. Totuşi, prezenta fosfinei în cantităţi mari a dat astronomilor de gândit. Se ştie că această moleculă poate fi de asemenea generată şi de erupţii vulcanice, fulgere şi radiaţie solară, însă nu în cantităţi atât de mari cât au fost detectate.

Descoperirea fosfinei a dat naştere la mai multe întrebări decât răspunsuri. Este ceea ce s-a descoperit prin tehnica de spectroscopie utilizată cu adevărat fosfină sau ar putea fi o moleculă similară? Dacă este într-adevăr fosfină este de origine biologică, provenind deci de la microbi, sau este doar rezultatul unor fenomene fizice bizare ce au loc pe Venus? De fapt, chiar şi Saturn şi Jupiter au fosfină care este produsă la temperaturi înalte în centrul planetei iar apoi se ridică în atmosfera gazoasă din jurul ei.

Ce fel de bacterie sau microb ar putea supravieţui suspendat în nori de gaz în condiţii atât de inospitaliere? Care ar fi alcătuirea lor celulară care să le prevină a fi perforate de către ceva atât de coroziv ca acidul sulfuric? Ar putea aceşti microbi să se fi format printr-un soi de evoluţie chimică sau ar putea ei proveni de pe Pământ? Se ştie că există cantităţi abundente de bacterii şi ciuperci microscopice la 15 km deasupra Pământului care sunt împrăștiate în atmosferă în timpul uraganelor. Dar ar putea aceşti microbi să fi ajuns accidental pe Venus, cea mai apropiată planetă de a noastră?

Multe din acest întrebări îşi vor găsi răspunsul doar la o eventuală examinare a unor probe obţinute direct din norii din jurul lui Venus, dar acest demers este unul care va dura foarte mult timp.

Pentru moment însă, această mică moleculă de fosfină nu este suficientă pentru a constitui o dovadă care să susţină ipoteza existenţei de viaţă pe Venus.

Sursa: Evangelical Focus

Adaugă comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.