În mod logic, în perioada următoare, bucuria ar trebui să vină în mod natural. În ciuda faptului că știm așa de bine despre sacrificiul Domnului Isus și că toți credem în învierea Lui, motivele de mâhnire nu dispar de la sine. Gândindu-mă la sărbătorile care urmează, mi-am amintit că pentru salvarea noastră, Fiul lui Dumnezeu a stat pe cruce șase ore.
Fără a comenta cât de greu a fost, mă întrebam dacă în semn de respect pentru suferința din orele respective am putea face și noi ceva pentru salvarea altora? Te invit să te rogi, să ceri inspirație și în perioada următoare să investești șase ore în acțiuni prin care consideri că îi poți ajuta pe semeni să înțeleagă atât nevoia, cât și posibilitaea salvării din tirania păcatului.
Unii continuăm să ne rugăm pentru cei nemântuiți din familiile noastre, iar alții continuăm să ne rugăm pentru sănătate fizică. Unii, nu de mult v-ați despărțit de cei dragi, iar alții continuați să suferiți împreună cu ei. Chiar dacă nu este ușor, unii vă rugați pentru o viață mai bună din punct de vedere relațional sau material. Dincolo de provocările zilnice, evenimentele naționale și mondiale vor să ne pună mai mult pe gânduri.
Dacă am privi viața și viitorul prin perspectiva lumii, motivele de îngrijorare și uneori chiar de temere ar fi multiple. În ciuda acestor realități și a multor alte aspecte care vor să ne tulbure, vă invit să privim cu încredere spre cer și spre Stăpânul universului.
Să ne amintim în fiecare zi că există un Dumnezeu care controlează tot ce se întâmplă la nivel macro și micro. Să ne bucurăm că Îl cunoaștem și că, prin Domnul Isus Cristos, avem o relație personală și proaspătă cu El. Să ne hrănim cât mai frecvent sufletul și mintea cu Adevărul. Să ne legăm mai mult de promisiunile Celui veșnic viu și de Împărăția Sa. Conștienți că finalul este aproape, să ne investim viața și darurile cu discernământ. Fără a neglija necesarul vremelniciei, să ne investim mai mult în lucrurile care rămân, în cele care asigură rod veșnic.
Când constatăm că lumea se îndepărtează de omenie și de moralitate, să ne amintim că Soluția salvării și a reabilitării ei este numai în Domnul Isus Cristos. Conștienți de importanța confruntării oamenilor cu Evanghelia să investim mai mult și mai creativ în prezentarea ei. Să vorbim despre pocăință și credință cu cei pe care îi cunoaștem și cu cei necunoscuți. Sărbătorile sunt importante pentru noi, dar ar trebui să Îi aducă multă bucurie și Domnului. Ce L-ar putea încânta mai mult decât să vadă că și în perioada următoare vor fi suflete care vor prețui și vor folosi corect Jertfa Lui? Mărturisiți deci, rugați-vă și așteptați roade!
Este adevărat că ogorul a rămas mare, slujitorii sunt tot puțini, dar la fel de adevărat este și mesajul Psalmului 126:6:
„Cel ce umblă plângând, când aruncă sămânţa, se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.”
Viorel Iuga
Președintele Cultului Baptist din România
