Cu puțin timp în urmă, am avut o serie de discuții cu un tânăr, despre noua lui credința descoperită în Isus Hristos, concentrându-mă în special pe ceea ce contează cu adevărat în viață și la locul de muncă. O focalizare adecvată poate schimba dramatic cursul individual a vieților noastre. De exemplu, atunci când o echipă se concentrează, fie la locul de muncă sau pe un teren de atletism, poate afecta foarte mult rezultatele eforturilor ei. Nu numai în ceea ce privește obținerea succesului, ci și în cunoașterea faptului că fiecare din echipă luptă pentru excelență în timp ce urmărește obiectivul dorit.
De-a lungul anilor în care am avut ocazia să îl cunosc pe acest tânăr, a devenit evident faptul că el a fost foarte focusat pe anumite aspecte ale vieții sale. Cu toate acestea, concentrarea lui – o dorință intensă de a deveni cel mai bun într-un anumit domeniu – a venit în detrimentul altor fațete ale vieții sale. Această realizare ne-a determinat să vorbim despre semnificația atingerii unui echilibru adecvat, păstrând lucrurile în ordinea prioritară corectă.
Am învățat acest lucru prin experiența personală de peste 50 de ani. Prima mea pasiune a fost basebalul. Mai apoi golful a urcat pe primul loc. Cumva, am terminat facultatea în patru ani, dar focusul meu nu a fost, cu siguranță, ca eu să învăț tot ce puteam în acei ani intenși de studii universitare. Abia mai târziu în viață am înțeles cât de important este să ne concentrăm în mod corespunzător asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre complexe.
Jocul meu de golf a devenit un exemplu pentru mine. Astăzi știu că sunt momente în care trebuie să mă concentrez pe următoarea lovitură și sunt momente în care trebuie să-mi îndrept atenția spre ceea ce se întâmplă în jurul meu. Golful a devenit o priză socială pentru mine, așa că ar fi destul de nesăbuit să-mi blochez partenerii de joc și să mă concentrez doar pe jocul meu. Acest lucru m-ar distrage de la obiectivul meu mai mare, acela de a mă bucura pur și simplu de plimbarea cu prietenii de-a lungul traseului. Chiar și în rundele cele mai competitive, fac tot posibilul să rămân sociabil și să mă bucur de compania celorlalți.
La începutul carierei mele din domeniul asigurărilor am acceptat filozofia corporatistă de a-mi crește activitatea pentru a ajuta mai mulți clienți și a câștiga mai mulți bani. A fost nevoie de patru zile de spitalizare și o pneumonie dublă pentru ca Dumnezeu să-mi atragă atenția și să mă îndrepte spre ceea ce contează cu adevărat. Punctul meu focal s-a schimbat de la dragostea de bani la o iubire profundă pentru Dumnezeu și oamenii Săi. Acesta a fost începutul călătoriei mele de a învăța să-i iubesc și să am grijă de cei pe care El îi așează zi de zi în viața mea.
Ca ucenic al lui Hristos, am ajuns să înțeleg că trebuie să ascult de Mântuitorul și Domnul meu, iar dorința Lui este ca eu să reflectez la cea mai veche rugăciune găsită în Scriptură, care se numește Shema’. O parte din rugăciunea mea zilnică din fiecare dimineață, are la bază cuvintele lui Isus din Matei 22:37-39, și spune cam așa:
„Doamne, te iubesc din toată inima mea, din tot sufletul meu, cu tot cugetul meu și cu toată puterea mea. Doamne, te rog ajută-mă să-i iubesc pe ceilalți așa cum mă iubesc pe mine însumi.”
În rolurile pe care le avem pe piața muncii avem și scopuri și obiective. Producția și profitul sunt pe primul plan al minții noastre. Dar, dacă vrem să fim ambasadori eficienți și să aducem roadă pentru Hristos, așa cum ne este descries în 2 Corinteni 5:20, ar fi înțelept să luăm în considerare sfatul apostolului Pavel cu privire la ceea ce el a numit „roada Duhului”:
„Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.” Apoi adaugă: „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul. Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.” (Galateni 5:22-26).
Dacă Îl iubim cu adevărat pe Domnul și dorim ca viața noastră să reflecte acest lucru, trebuie să ne concentrăm asupra lucrurilor care contează cu adevărat și să ne trăim viața în consecință.
Autor: Jim Langley
