Pentru că postarea cu titlul: „Ce va avea loc la 30 de secunde după răpire?” a smuls câteva întrebări și păreri despre cine ar trebui și ar putea interpreta texte ca Apocalipsa, revin la ceea ce a devenit în ultimii 3 ani, una din cele mai prețioase cărți pentru inima mea.
𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐀𝐩𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚?
Una din propuneri este să o interpretezi „natural”. Și prin asta, unii înțeleg: literal. Cu alte cuvinte, așa cum scrie, așa este. Privești la imaginile descrise acolo și cauți echivalent în lumea noastră fizică. De aceea, sunt mulți ce cred că tot ce scrie din Apocalipsa 4 până la final are loc doar în viitor. Citești despre munți aruncați în apă, grindină cu pietre gigantice și alte fenomene ciudate iar tu nu ai văzut așa ceva în istorie. Deci? Trebuie să fie în viitor. Când vine Apocalipsaaa! Interpretezi literal dacă nu ești forțat, în mod clar, să interpretezi simbolic. Aceasta-i poate cea mai populară metodă de interpretare în multe biserici și pentru mulți predicatori.
Iată însă cum ne spune chiar cartea să o interpretăm. Apocalipsa se prezintă a fi „Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Şi le-a făcut-o cunoscută trimițând prin îngerul Său la robul Său Ioan” (1:1).
Sunt 3 termeni cheie: „descoperire” „lucruri care au să se întâmple” și „le-a făcut-o cunoscută”. De ce aceștia sunt termeni cheie? Pentru că deși v.1 nu citează din Vechiul Testament, face totuși aluzii. Aluzia este înspre Daniel 2:28-29. Toți cei 3 termeni se regăsesc în Daniel 2 și dacă vrem să aflăm ce înseamnă, aplicăm o altă regulă de interpretare: Scriptura se interpretează prin Scriptură.
În Daniel 2, Nebucadnețar visează „un chip mare” format din patru secțiuni. Problema lui este că nu înțelege ce 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ fiecare secțiune. Iar Daniel îl ajută. Cum? Interpretând literal? Oare chiar va apărea o statuie mare din patru componente, ce va umbla pe pământ, de-a lungul secolelor? O Godzilla antică ce va distruge cetăți? Nu! În mod clar, este un vis simbolic (la fel ca steagurile sau siglele de astăzi). „Dumnezeul cel mare a făcut deci 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑠𝑐𝑢𝑡 (simbolul, semnificația) împăratului ce are să se întâmple după aceasta” (Daniel 2:45).
Întorcându-ne la Apocalipsa, aceasta îți spune de la început, folosindu-l pe Daniel ca ajutor, cum trebuie înțeleasă și interpretată: este o descoperire făcută de cunoscut, comunicată prin viziuni-simboluri.
De fapt, însăși cartea Apocalipsa dovedește acest lucru. Ni se spune că prin această „descoperire… se vor arăta” niște lucruri. Peste tot în Apocalipsa, acest verb este la pachet cu viziuni simbolice (de ex. Apoc. 17:1-3).
(Iar pentru cei ce spun că autorii NT pot cita sau face aluzii la texte VT fără a avea în minte intenția autorului original, Duhul oferindu-le noi semnificații… dați-mi voie să vă spun că aceasta este o invenție a evanghelicilor post-moderni. Scriptura este unitară. Iar peste tot în Apocalipsa, citatele sau aluziile VT iluminează armonios textul NT.)
Concluzia? Versetul 1 ne spune că de fapt regula este inversă în cazul cărții Apocalipsa (sau a oricărui gen apocaliptic din Scriptură): interpretează simbolic cu excepția pasajelor în care ești îndrumat clar să interpretezi literal. De ce? Tocmai pentru că interpretăm literal versetul 1, în adevăratul sens, ținând cont de regulile proprii ale Scripturii și de natura ei la pachet cu genul din care face parte, interpretăm Apocalipsa simbolic
