
Ne place sau nu ne place, aproape toți am fost judecați sau evaluați în trecut în funcție de persoanele cu care ne-am asociat sau cu care am făcut diferite proiecte. Există o tendință naturală de a judeca omul în funcție de prietenii sau colaboratorii lui. De acolo și proverbul: „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești”. Și cu toate astea lucrurile niciodată nu pot fi atât de simple și atât de mecanicist gândite că altfel slujitorii ar rămâne singuri.
Realitatea este că în orice domeniu, mai ales în lucrarea creștină, ai nevoie de prieteni, parteneri, sfătuitori. Nu poți merge singur și nici nu este indicat. Sigur că principala echipă trebuie să fie echipa de prezbiteri a bisericii din care faci parte, dacă ești pastor, sau cei din comunitatea ta locală. Și, sigur că familia trebuie să fie tot timpul sprijinul tău cel mai adânc.
Dar dincolo de astea sunt categorii de asocieri pe care le facem mereu. Sunt adâncimi ale asocierilor de la care pot face rabat sau nu. Nu am nicio problemă, de pildă, să fiu coleg păstor cu cineva care este arminian. Nu am o problemă să mă duc într-o evanghelizare cu cineva care vede diferit de mine chestiuni privitoare la escatologie. Pot să fac o conferință cu cineva care are vederi conservatoare cu privire la închinare sau nu am o problemă să fiu vorbitor la o conferință cu cineva care crede că botezul poate fi dat copiilor mici.
Mă pot ruga și pot visa să fac întâlniri apologetice (de ex.) cu cineva care vede manifestarea Duhului Sfânt diferit de cum văd eu sau care înțelege rolul femeii în adunare diferit de cum îl văd eu.
Față de lucrurile de mai sus am convingeri ferme, dar dacă se întâmplă să mă vedeți pe aceeași scenă cu cineva care vede diferit de mine, nu îmi va fi nici rușine, nici nu voi considera că am făcut rău Evangheliei.
Este adevărat. Voi tinde să fiu prieten foarte apropiat cu păstori care au viziune reformată, în care gândim chiar și pe chestiuni minore unitar. Până la urmă și astfel de lucruri ne aduc împreună.
Dar există o categorie de asocieri de care mă feresc. Mă feresc să mă asociez (deși în trecut din neglijență am făcut-o) cu cei care predică moralismul și nu Evanghelia. Cu cei care predică panica eshatologică din dorința de a face audiență. Cu cei care predică o altă Evanghelie fie prin distorsionarea crucii, fie prin atacarea substituției penale, fie prin forme chiar subtile de teologie a prosperității. Cu cei care ne spun că Dumnezeu în final, în dragostea Lui, îi va mântui pe toți. Cu cei care leagă mântuirea de orice altceva decât de Harul Lui.
Așa că ar trebui să ne gândim puțin mai mult înainte de a ne acuza de asocieri suspecte. Da, este lipsă totală de discernământ să te asociezi cu lupi, cu eretici sau cu oameni care în final fac rău bisericilor pe care le păstorim. Mi se pare incredibil să permiți ca biserica ta să găzduiască o conferință în care este invitat un profet fals.
În rest, în biserica lui Hristos este loc pentru asocieri de dragul lui Hristos și a Împărăției Lui. M-aș bucura să nu fim nici superficiali, nici habotnici în modul în care analizăm astfel de lucruri.
Lucian Bălănescu
Pastorul Bisericii „Bunavestire” București
