Summitul EPC 2023: 1 Iunie 2023 – Zi istorică pentru Republica Moldova

Summit-ul de la Chișinău / Bulboaca
Comunitatea politică europeană este un for interguvernamental pentru discuții politice și strategice cu privire la viitorul Europei. Forul a fost propus de președintele francez Emmanuel Macron după invazia Ucrainei de către Rusia, la conferința cu privire la viitorul Europei din 9 mai 2022. Scopul Comunității Politice Europene este să ofere o platformă pentru coordonarea politicilor între țările continentului European, să susțină dialogul și cooperarea politică în vederea abordării problemelor de interes comun, precum îmbunătățirea securității, stabilității și prosperității pe continentul european. În mod special, se urmărește întărirea relațiilor între țările membre UE și non-membre UE care împărtășesc aceleași valori europene.

Prima adunare a Comunității Politice Europene a avut loc în Octombrie 2022, la Praga, unde au participat șefi de state și de guverne din 44 de țări Europene, precum și președinții Consiliului Europei și Comisiei Europene. Rusia și Belarus au fost excluse în mod deliberat din lista țărilor membre. De asemenea, pe parcursul anului 2023 s-au alăturat forului țările San Marino, Andorra și Monaco, numărul țărilor membre crescând astfel până la 47.

A doua ediție a Summitului Comunității Politice Europene a fost găzduit de Republica Moldova pe 1-2 iunie la Castelul Mimi din localitatea Bulboaca.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Primului Ministru a declarat, că „Summitul vine să ancoreze Republica Moldova și să o transforme în centrul Europei. Pe 1 iunie țara noastră va găzdui acest summit – un moment simbolic, dar și istoric, care reprezintă atât o recunoaștere internațională pentru Moldova, cât și o responsabilitate imensă pentru țara noastră. Bulboaca va fi extrem de cunoscută după acest summit”.

Faptul că a doua reuniune a Comunităţii Politice Europene a avut loc în Moldova reprezintă şi un puternic semnal de susținere din partea Europei şi asta ar putea crea premisele pentru accelerarea procesul de aderare la UE. Evenimentul reprezintă un sprijin diplomatic important într-o perioadă dificilă pentru noi, fiind un mesaj clar că Republica Moldova nu este singură și are parte de susținerea puternică a partenerilor săi.

Organizarea acestui eveniment reprezintă o oportunitate unică pentru Moldova de a obține o vizibilitate internațională deosebită. La summit vor participa jurnaliști de la cele mai prestigioase publicații media internaționale, într-un număr cu mult peste ceea ce Moldova a avut până acum ocazia să experimenteze.

În ciuda semnificației desfășurării summitului la Chișinău, vreau să remarc și câteva puncte critice față de această structură care ar trebui abordate, dacă aceeastă structură vrea să dăinuie pe termen lung. Când Emmanuel Macron a anunțat înființarea acestei noi platforme de dialog, el imediat a oferit asigurări că ea nu are scopul de a înlocui procesul propriu-zis de aderare la Uniunea Europeană. Aceasta a fost și una dintre criticile care au fost adresate structurii Parteneriatului Estic, care este compus din 6 țări din Europa de Est: Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Belarus si Azerbaidjan.

Vorbind retrospectiv, nu putem afirma că acest mecanism a accelerat procesul de aderare la Uniunea Europeană. În unele instanțe chiar se crea impresia că este un mic cadou de consolare pentru aceste 6 țări, care nu au șanse reale de a adera la UE.

Deci, una dintre întrebările care trebuie discutate, ține de politica de extindere a Uniunii Europene. UE trebuie să decidă dacă oferă o posibilitate reală pentru extinderea hotarelor sale și să comunice acest lucru în mod clar tuturor participanților la Summit.

Analiștii de la German Marshall Fund for the US au remarcat foarte bine că „Pentru ca forul Comunității Politice Europene să depășească rolul său actual de simplă platformă de dialog și discuții, trebuie să fie adoptată o abordare mai proactivă pentru a deveni o entitate cu adevărat instituționalizată. Comunitatea ar trebui să instituie careva structuri birocratice, inclusiv un buget dedicat și organisme de conducere. Acest lucru va asigura o înțelegere mai clară a funcțiilor sale și o va diferenția de instituții precum Uniunea Europeană, Consiliul European și Consiliul Europei. Fără o instituționalizare adecvată, Comunitatea Politică Europeană riscă să devină o simplă platformă de dialog, dublând eforturile care pot fi întreprinse în cadrul instituțiilor existente precum Consiliul Europei, unde sunt prezente aceleași țări.”

Valeriu Ghilețchi

Președintele ECPM

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.