În cartea sa, Justificare printr-o neprihănire imputată, scriitorul şi predicatorul baptist englez, John Bunyan (1628-1688), enumeră şapte motive pentru care oamenii resping Evanghelia Domnului Isus Cristos. Le amintim aici în speranţa că pe unii dintre voi vor va ajuta să recunoaşteţi aceste motive în propria viaţă şi astfel să vă reconsideraţi poziţia faţă de Evanghelie, iar pe creştinii dedicaţi îi va ajuta să se apropie de astfel de oameni care resping Vestea Bună a mântuirii, să se roage specific pentru nevoia lor de mântuire şi să-i cheme în mod eficient la mântuire.
1. Din pricina naturii păcătoase, ei nu-şi conştientizează starea de păcat în care trăiesc, nici cât de infectată le este propria natură de păcatul originar.
„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării.” Efeseni 2:1-2
2. Ei nu conştientizează mânia lui Dumnezeu împotriva păcatului şi dreapta Lui judecată; ei nu-L cunosc pe Cel care a spus:
„Căci ştim cine este Cel ce a zis: „A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!”, şi în altă parte: „Domnul va judeca pe poporul Său.” Evrei 10:30.
3. Ei nu pot vedea frumusețea lui Isus Cristos
„A căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu”. 2 Corinteni 4:4
4. Necredința, fiind puternic înrădăcinată în ei, nu îndrăznesc să se aventureze într-o relaţie personală, prin credinţă, cu Isus Cristos. Ei nu îndrăznesc să se încreadă în dreptatea Lui
„Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua”. Apocalipsa 21:8.
5. De asemenea, rațiunea lor se opune cuvântului credinței și nu poate accepta harul lui Isus Cristos
„Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte”. 1 Corinteni 2:14.
6. Ei iubesc să fie cinstiţi de alţii, le place să fie lăudați pentru propria neprihănire zadarnică și zgomotoasă; iar, în nesăbuinţa lor, cred că dacă sunt lăudați de oameni, vor fi lăudați și de Dumnezeu:
„Cum puteți crede voi, care umblați după slava pe care v-o dați unii altora și nu căutați slava care vine de la singurul Dumnezeu?” Ioan 5:44.
Acest lucru, adică dorința de slavă deşartă, este stricăciunea a mii de oameni; este nenorocirea legalistului, este nenorocirea formalistului, este și nenorocirea viciosului și desfrânatului.
7. Aș putea adăuga o a șaptea cauză, care este lipsa unei meditări serioase asupra judecății eterne și a ceea ce va urma. Această disciplină, dacă ar ocupa un loc mai adânc în inimă, ar produce, fără îndoială, acea foame a duhului după Isus Cristos şi după îndreptățirea care acum le lipseşte celor mai mulţi oameni. Aceasta l-a făcut pe Felix să tremure, dar îi face şi pe diavoli să tremure; și, zic eu, dacă ai putea să meditezi adânc, să-ți transformi gândurile deznădăjduite în suspine grele după mila lui Dumnezeu în Isus Hristos, nu ai ajunge și tu în locul de chin.
Sursa: John Bunyan, Justification by an Imputed Righteousness , vol. 1 (Bellingham, WA: Logos Bible Software, 2006), p. 333.
Traducere de Bebe Ciaușu
Pastorul Bisericii Baptiste „Harul” Lugoj
