Ca răspuns la finalizarea recentă a Pactului european privind migrația, Mișcarea politică creștină europeană împreună cu partidul membru Valores s-au reunit la Toledo, Spania, pentru a evalua critic implicațiile Pactului și a pleda pentru o abordare mai umană a migrației în Europa. Conferința, intitulată „Frontieră deschisă sau fortăreață europeană. O reflecție creștină despre migrație și noul pact al UE” a avut loc pe 24 februarie 2024 la hotelul Cigarral el Bosque din Toledo.
Pactul european privind migrația și azilul a stârnit dezbateri controversate de la propunerea sa (septembrie 2020), unii susținând că nu respectă principiile fundamentale ale demnității și drepturilor omului, în timp ce alții spun că le oferă migranților (și traficanților) carte albă. Pătrund în Europa și impun poveri neloiale țărilor de graniță. În decembrie 2023, a fost încheiat un acord politic între legiuitori cu privire la cele cinci aspecte cele mai dezbătute ale problemei, cu alte propuneri fiind deja convenite: Regulamentul de screening, Regulamentul Eurodac, Regulamentul privind procedura de azil, Regulamentul privind gestionarea azilului și migrației și Regulamentul Criză/Forță Majoră.
Vorbitorii conferinței au abordat unele dintre aceste măsuri, au vorbit despre deficiențele Pactului și au propus cadre alternative în conformitate cu gândirea și tradiția creștină și cu valorile noastre europene. Jose Carlos Abellan, profesor de drept și bioetică, a făcut o scurtă introducere despre cele cinci noi acorduri ale Pactului și a pus câteva întrebări investigative despre datoria noastră ca și gazde, ca și creștini și ca europeni.
Dr. Noemi Mena Montes, profesor de Afaceri Internaționale și Comunicare la Universitatea Radboud, jurnalist de investigație în migrație și azil și expert în comunicare interculturală și reconciliere, a deschis conferința cu definirea termenilor (migrant, expat, solicitant de azil) și dezvăluirea unor mituri despre migrație. Ea a arătat cu experiență date care contrazic ceea ce auzim adesea în mass-media despre numărul de migranți, frecvența și originea acestora. Cifrele au arătat că, de exemplu, majoritatea refugiaților și a persoanelor strămutate din Africa se deplasează în interiorul continentului, aproape 30 de milioane. Datele pe care le-a prezentat au arătat, de asemenea, că imigrația neregulată în Europa este mult, mult mai mică decât se crede colocvial și mult mai mică decât imigrația obișnuită. Motivul pentru care se simte că problema este mai mare decât este pentru că mass-media se concentrează pe câteva cazuri izolate sau pe un singur tip de fenomene și o prezintă ca reprezentativă pentru o imagine mai amplă.
Dr. Montes a vorbit și despre motivele migrației, sărăcia și lipsa de oportunități fiind principalele. Companiile străine care mătură și cumpără drepturi de pescuit și de explorare în apele de coastă ale unor țări africane a fost un alt factor menționat. Vorbitorul a abordat, de asemenea, mitul conform căruia migranții fură locurile de muncă pe care localnicii le-ar putea obține altfel, arătând cum lucrătorii temporari sunt esențiali în agricultură, de exemplu, și că de multe ori fermierii se luptă să găsească muncitori în sezon.
Ea a criticat externalizarea frontierelor de Pactul privind migrația, prin acordurile încheiate de UE cu Tunisia și Maroc, în care acestea primesc ajutor cu condiția să împiedice migranții să traverseze Marea Mediterană.
Dr. Montes și-a încheiat prezentarea vorbind despre un alt mit pe care îl auzim des, și anume că majoritatea migranților sunt bărbați. Ea a povestit poveștile personale ale câtorva femei pe care le-a întâlnit și a vorbit despre luptele lor și despre cum provocările lor în timpul strămutării sau migrației pot fi foarte diferite și mult mai periculoase decât putem ști. Pe lângă sărăcie sau lipsa unui loc de muncă, femeile pot fi, de asemenea, împiedicate să obțină educație și să se confrunte cu abuzuri fizice și sexuale oribile, inclusiv mutilări genitale, căsătorii forțate etc.
Al doilea vorbitor, Dr. Jean-Frédéric Poisson, președintele partidului VIA din Franța, autor și membru al consiliului de administrație al ECPM, a invitat publicul să reflecteze în jurul întrebării: Avem datoria de a primi străinii? El a început prin a diseca câteva dintre motivele invocate care pot sta la baza acestei îndatoriri: și anume nevoia de muncă manuală ieftină, scăderea natalității, caritatea, trecutul colonial etc. El a reamintit audienței că, în calitate de creștini, suntem într-adevăr chemați să ne iubim aproapele ca pe noi înșine, iar aproapele nostru este fiecare ființă umană, indiferent cât de aproape sau de departe.
În timp ce a concluzionat că datoria este valabilă, chiar dacă doar pentru că împărtășim aceeași natură umană, dr. Poisson ne-a invitat să folosim prudența și înțelepciunea în îndeplinirea acestei îndatoriri. El a vorbit despre două pericole legate de procesul de migrație: copleșirea sistemelor țării gazdă, pe de o parte, și dezrădăcinarea, strămutarea și discriminarea de care suferă migranții. El a menționat ca posibilă soluție punctul de vedere pe care îl susține și ECPM, și anume că țările mai bogate, gazdă din Nord și Vest, ar trebui să insiste în politicile lor externe față de țările „sursă” asupra respectării drepturilor fundamentale, a statului de drept, a protecției femeilor și alte măsuri care ar reduce sau elimina deplasările și nevoia de a migra în primul rând. Cooperarea și acordurile economice dintre țări ar trebui să conducă la dezvoltare și la prosperarea oamenilor în țara lor de origine, nu doar la îmbogățirea Occidentului. Domnul Poisson și-a încheiat prezentarea cu un apel la rezistență împotriva fragmentării și o mentalitate „noi versus ei”. El a încurajat publicul să se țină tare de valorile și tradițiile moștenite, de primatul familiei, de iubirea de aproapele și să respingă ideea că migrația neîngrădită în masă este o soluție pentru tot ceea ce doare Europa.
Dr. Alfonso Galdón, președintele partidului Valores din Spania și profesor de științe a mediului, a vorbit despre abordarea partidului său asupra migrației. El a criticat puterile de la Bruxelles care au abandonat valorile creștine pe care s-a întemeiat proiectul european și a denunțat eșecurile multiculturalismului. Europa trece printr-o criză de identitate, uitându-și rădăcinile și, prin urmare, abandonând granițele și limitele. El a menționat învățăturile Sf. Toma d’Aquino referitor la primirea şi tratamentul imigranţilor, care a spus că cei care aleg să locuiască ca oaspeți în țările gazdă nu fac decât să respecte responsabilitățile care le revin, dar fără a se integra pe deplin, că ar trebui să li se arate milă, dar nu să li se acorde cetățenia. În timp ce cei care doresc să se integreze deplin și să asimileze și să caute binele comun al țării care îi primește ar trebui să fie considerați cetățeni din a treia generație. Sf. Thomas a sfătuit, de asemenea, să primească străini cu care țara gazdă ar putea avea o afinitate, cum ar fi limba sau ascendența comună, valorile și cultura comune etc.
Dr. Galdon a reamintit audienței că fiecare persoană are dreptul la adăpost și la o casă și că guvernele corupte sunt de vină pentru instabilitatea și sărăcia pe care o trăiesc adesea oamenii și care îi determină să-și părăsească casa. Și apoi, odată ce imigrează într-o țară străină, de multe ori formează comunități separate și se segregă de oamenii și cultura gazdă. Acesta este motivul pentru care partidul său, Valores, apreciază foarte mult acest principiu de afinitate care ghidează procesul de imigrare, spunând că Spania ar trebui să favorizeze imigranții de moștenire hispanica, deoarece au aceeași cultură și limbă ca Spania și aceleași valori ca Europa.
Conferința s-a încheiat cu întrebări din partea publicului, care a fost compus și din oameni din America Latină care și-au împărtășit perspectiva asupra provocărilor migrației în Europa.
Este imbucurator sa vad ca Miscarea politica crestina europeana si partidul membru Valores se implica in evaluarea critica a Pactului european privind migratia si in sustinerea unei abordari mai umane a acestui fenomen in Europa. Este crucial sa avem in vedere demnitatea si drepturile omului in orice decizie referitoare la migratie si sa combatem prejudecatile si miturile care sunt adesea perpetuate in mass-media. Sper sa vedem mai multe conferinte si dialoguri constructive pentru a gasi solutii eficiente si umane pentru aceasta problema.