Epistola către Romani este numită și Constituția credinței creștine. Dacă o înțelegi, atunci ea îți va servi de ghid pentru înțelegerea corectă a învățăturilor Evangheliei. Este o carte care trebuie studiată până când te familiarizezi cu textul astfel încât conținutul ei devine evident.
Pavel a predicat Evanghelia sau Vestea Bună și anume că omul este socotit neprihănit (o stare plăcută înaintea lui Dumnezeu) prin credință. Unii au primit-o așa, alții s-au împotrivit, iar alții au răstălmăcit Evanghelia după cum le-a convenit. Partida iudaizatorilor afirma că mântuirea se poate face prin har sau poate fi un dar nemeritat, dar credinciosul trebuie să țină și Legea Vechiului Testament ca să arate că este mântuit. Ei cereau ca noii convertiți să țină tăierea împrejur și Sabatul. La extrema cealaltă se afla partida numită „antinomieni” („anti” care înseamnă împotrivă și „nomos” care înseamnă lege). Ei învățau că harul prin care primești mântuirea nu mai impune nici un fel de restricții ale legii Vechiului Testament – deci poți trăi chiar și în păcat.
Era deci nevoie de o explicare clară a Evangheliei care să combată aceste învățături false care de fapt anulau „Vestea Bună” și făceau din ea o altă religie, de obârșie omenească, bazată pe eforturile omenești de a fi plăcut lui Dumnezeu. Doritor să arate că Evanghelia este „puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea oricui crede” nu numai să-l scape pe om de la moarte și iad ci de asemenea să-l păstreze într-o stare plăcută înaintea lui Dumnezeu, apostolul neamurilor, Pavel, se face apărătorul ei. Această „apărare a Evangheliei”, din toate unghiurile, este epistola lui către Romani. Ea este o capodoperă teologică („theos” în greacă înseamnă Dumnezeu și „logos” înseamnă Cuvânt) și a fost scrisă în jurul anilor 56 după Hristos.
Epistola către Romani poate fi împărțită în patru părți. Fiecare parte succede și continuă pe baza celei de dinainte:
- Prima parte: Capitolele 1-5
- A doua parte: Capitolele 6-8
- A treia parte: Capitolele 9-11
- A patra parte: Capitolele 12-16
Este posibil ca această carte să fi jucat un rol crucial în istoria Bisericii, mai mult decât orice carte din Biblie. Martin Luther a numit-o „cartea de căpătâi a Noului Testament, Evanghelia în starea cea mai pură”. Celălalt reformator, Jean Clavin, a spus că „dacă am înțeles cu adevărat această epistolă, ni s-a deschis ușa spre cele mai adânci comori ale Scripturii”.
Tema principală a epistolei este „Evanghelia lui Dumnezeu” sau vestea bună a harului prin credința în Isus Cristos, fără faptele legii. Scrisoarea aceasta nu este numai pentru experți în teologie, ci este adresată unor oameni obișnuiți, credincioșii din bisericile locale din Roma. Așadar, în următoarele luni vom călători împreună într-o aventură fascinantă, căutând să descoperim toate adevărurile fundamentale ale Scripturii.
Ghidul nostru în această călătorie este pastorul Bisericii Baptiste „Providența” din Timișoara, Samy Tuțac. Duminică, de duminică vă invităm să explorăm „Romani – Evanghelia lui Dumnezeu” sau Constituția credinței creștine.
