Ultimele 7 cuvinte rostite de Isus pe cruce

Sursa: Pxfuel.com

După o noapte chinuitoare, târât de la un tribunal la altul. După biciuirea cu 39 de lovituri, după un drum lung sub crucea grea spre dealul Golgota, Isus a fost pironit între doi tâlhari și lăsat în batjocura mulțimii. În cele șase ore petrecute pe cruce, Isus a rostit 7 fraze care ne arată Dumnezeirea și umanitatea Lui, inima Lui pentru fiecare dintre noi. Sută la sută Dumnezeu și sută la sută omul Isus a îndeplinit o misiune imposibilă pentru fiecare dintre noi.

Iată cele 7 fraze rostite în chinurile crucii:

  1. „Tată iartă-i căci nu știu ce fac”
  2. „Femeie, iată fiul tău!” Apoi, a zis ucenicului: „Iată mama ta!”
  3. „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu mine în rai”.
  4. „Eli, Eli, lama sabahtani?” – „Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”
  5. „Mi-e sete”.
  6. „Tată, în mâinile tale îmi încredințez duhul!”
  7. „S-a isprăvit!”

În agonia morții Isus și-a făcut timp să se roage pentru cei care l-au țintuit pe lemn. Aceasta este esența și motivul pentru care s-a născut, a murit și a înviat a treia zi. Ca noi să fim iertați și răscumpărați. În loc să ceară răzbunare, Isus i-a cerut Tatălui ceresc să-i ierte pe cei care L-au răstignit. Acest lucru ne oferă o privire de ansamblu asupra inimii Lui pline de compasiune. El este dispus să ierte chiar și pe cei care au încercat să îl omoare.

„Când au ajuns la locul numit „Căpățână”, L-au răstignit acolo, pe El și pe făcătorii de rele: unul la dreapta și altul la stânga. Isus zicea: „Tată, iartă-i , căci nu știu ce fac!” Ei și-au împărțit hainele Lui între ei, trăgând la sorți”. Luca 23:33-34

Înainte de ultima suflare, Isus l-a instruit pe ucenicul Său Ioan să aibă grijă de Maria, mama Sa. Făcând acest lucru, Isus a arătat onoare femeii care L-a crescut și L-a iubit. Să ne amintim întotdeauna să-i onorăm și să-i apreciem pe părinții noștri. Ei merită dragostea și respectul nostru.

„Când a văzut Isus pe mamă-sa și, lângă ea, pe ucenicul pe care-l iubea, a zis mamei Sale: „Femeie, iată Fiul Tău!” Apoi a zis ucenicului: „Iată mama ta!” Și, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasă”. Ioan 19:26-27

Până în ultimul minut al vieții Sale aici pe Pământ, Isus nu s-a oprit din apropierea oamenilor de Dumnezeu. Când El a fost răstignit alături de doi criminali, unul dintre ei s-a alăturat mulțimii pentru a-L batjocori. Dar celălalt om nu a fost de acord și i-a cerut milă lui Isus. În schimb, Isus l-a asigurat de un loc în paradis.

Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”. Luca 23:43

Chiar dacă Isus este Dumnezeu, El a experimentat suferințe îngrozitoare într-un corp uman. A fost rănit, a sângerat și a însetat. Când Isus și-a exprimat nevoia de băutură, un vin acru i-a fost dat – o scenă paralelă cu profeția din Psalmul 69:21, „Ei îmi pun fiere în mâncare şi, când mi-e sete, îmi dau să beau oțet.”

„După aceea, Isus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura, a zis: „Mi-e sete”. Ioan 19:28

Vă puteți imagina câtă durere a suportat fizic, emoțional și spiritual de a exprimat cu atâta neputință aceste cuvinte?

„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce mai părăsit?”

Atât de greu, fioros și dureros a fost păcatul întregii lumi încât Fiul lui Dumnezeu l-a simțit că a fost abandonat de propriul Tată. Dar poate oare Tatăl să-și lase Fiul? În acel moment crucial Isus a purtat, a plătit prețul iertării noastre. Deoarece Tatăl Său ceresc este Sfânt și nu poate sta în prezența păcatului, El și-a părăsit singurul Fiu în acea clipă pentru ca să aibă loc ispășirea. Isus știa că acest lucru trebuie să se întâmple și chiar dacă era Dumnezeu a suportat pedeapsa în trup ca om în toată bestialitatea ei. Chiar dacă El a fost fără păcat, El și-a asumat vina și pedeapsa în numele nostru. Și a exprimat aceste cuvinte nu pentru că a vrut să fie salvat, ci pentru a exprima durerea care o poate provoca păcatul și pentru ca noi să nu simțim aceeași respingere și să nu primim aceeași pedeapsă.

Isus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!” Şi când a zis aceste vorbe, Şi-a dat duhul. Luca 23:46

Când a luat Isus oțetul, a zis: „S-a isprăvit!” Apoi şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.” Ioan 19:30

Isus a trăit o viață complet supusă Tatălui Său Ceresc. Citând Psalmul 31:5, Isus și-a predat viața în mâinile Tatălui.

Isus a fost trimis pe Pământ de Tatăl Său Ceresc dintr-un singur motiv – să fie jertfa perfectă pentru păcatul omenirii prin moartea Sa pe cruce. Când Isus a spus „S-a isprăvit”, El a declarat că misiunea Sa a fost îndeplinită.

Luca 23:44-46
„Era pe la ceasul al șaselea, și s-a făcut întuneric peste toată țara până la ceasul al nouălea. Soarele s-a întunecat și perdeaua templului s-a rupt în două. Isus, strigând cu glas tare, a zis: „Tată, în mâinile Tale Îmi dau duhul Meu!” După ce a spus aceasta, și-a dat ultima suflare.

Chiar și după bătăile, umilința și suferința de a fi bătut în cuie pe o cruce, Isus nu a pierdut niciodată din vedere ce însemna viața Sa. Viața Lui a fost despre El și despre Tatăl Său. Și după ce a strigat către Tatăl Său să ierte omenirea pentru marea lor fărădelege împotriva Lui, El Și-a încredințat spiritul în mâinile Tatălui Său iubitor.

Fie ca astăzi și întotdeauna să ne amintim că Isus s-a ocupat de treburile Tatălui Său în tot ceea ce a făcut. El a fost reprezentarea exactă a Tatălui Său ceresc pe pământ și a vorbit și a făcut doar ceea ce venea direct din inima Tatălui Său.  Fie ca noi să fim încurajați de dragostea eternă care a existat între Tatăl și Fiul, îndurată chiar și pe cruce, când Isus și-a dat ultima suflare.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.