În mediul competitiv de afaceri din ziua de azi este ușor să cădem în capcana favoritismului. Indiferent dacă gravităm în jurul angajaților care ne împărtășesc interesele, îi promovăm pe cei care reflectă stilul nostru de comunicare sau acordăm sarcini speciale persoanelor cu care pur și simplu ne „conectăm”, parțialitatea poate crea medii toxice la locul de muncă, care diminuează atât moralul cât și productivitatea.
Atunci când căutăm îndrumări cu privire la relațiile de la locul de muncă, nu există un loc mai bun în care să privim ca Biblia, care oferă înțelepciune atemporală pentru liderii afacerilor moderne. Iacov 2:1-4 abordează direct această provocare:
„Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la fața omului. Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!” și apoi ziceți săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Șezi jos la picioarele mele!”, nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele?”
Iacov vorbește în primul rând despre comportamentul din cadrul bisericii, dar acest principiu se aplică în egală măsură interacțiunilor de la locul de muncă. Standardul lui Dumnezeu este clar – trebuie să îi tratăm pe toți oamenii cu aceeași demnitate și respect, indiferent de circumstanțe și caracteristicile lor externe.
Deuteronom 10:17 ne oferă o descriere puternică a caracterului lui Dumnezeu:
„Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic și înfricoșat, care nu caută la fața oamenilor și nu primește daruri”.
În calitate de lideri de afaceri care încearcă să arate celor din jur caracterul lui Dumnezeu, acest verset ar trebui să ne modeleze modul de conducere. Dacă Creatorul universului nu arată părtinire, cum putem justifica noi favoritismul?
Apostolul Petru a întărit acest adevăr:
„În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El și lucrează neprihănire este primit de El” (Fapte 10:34-35).
Această declarație a fost rostită după ce Petru a realizat că mesajul lui Dumnezeu este pentru toți oamenii, nu doar pentru câțiva aleși. Oportunitățile și recunoașterea de la locul de muncă ar trebui să aibă la bază, de asemenea, meritul, caracterul și performanța, nu preferințele personale sau legăturile de la nivelul de suprafață.
Proverbe 28:21 ne avertizează: „Nu este bine să cauți la fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat.”
Acest verset ne aduce aminte cât de ușor ne putem compromite principiile pentru mici câștiguri sau anumite avantaje. În calitate de lideri creștini de afaceri trebuie să rămânem vigilenți față de această tendință.
Să luăm în considerare exemplul lui Moise, care a lăsat următoarele instrucțiuni:
„Să nu faci nedreptate la judecată: să nu cauți la fața săracului și să nu părtinești pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate” (Leviticul 19:15).
Favorizarea oricărui grup – fie el unul privilegiat sau unul defavorizat – denaturează justiția și subminează integritatea organizațională.
Consecințele parțialității la locul de muncă se extind dincolo de problemele morale imediate. Acestea pot duce la:
- Scăderea implicării angajaților,
- Rate mai mari a fluctuației personalului,
- Inovație redusă, deoarece perspectivele diferite sunt marginalizate,
- Răspundere juridică și afectarea reputației,
- Compromis spiritual în mărturia noastră de lider.
Autor: Adrian Savedra
