Călătărie spirituală la cele 7 biserici din Apocalipsa și insula Patmos

Dan Boingeanu: Veniți de prânziți!

Aceasta a fost invitația adresată de Domnul Isus la întâlnirea cu ucenicii Săi, care, după înviere, au mers să pescuiască la Marea Tiberiadei. Este însă o invitație pe care ei nu o meritau, fiindcă nu au fost ascultători. În loc să meargă la munte, unde le poruncise Domnul Isus să meargă, aceștia s-au dus la mare. În același timp, în loc să fie martori ai învierii, s-au întors la meseria lor de pescari, pe care au practicat-o înainte de a fi chemați să-L urmeze pe Domnul.

Nu-i așa că și nouă ne place să fim invitați la masă? Numai că ne simțim jenați atunci când nu merităm această onoare sau suntem chemați la masă de cineva de la care nu ne-am fi așteptat. Chiar dacă și ucenicii au trăit acest disconfort, totuși s-au așezat la masă fiindcă aveau nevoie de hrană, după o noapte de trudă și un eșec total.

De aceea, această invitație la masă exprimă:

  1. Purtarea de grijă a Domnului Isus

Arătările Domnului Isus de după înviere au dovedit faptul că Lui îi pasă de cei întristați, este alături de cei căzuți și îi întărește pe cei necredincioși și îndoielnici. Prin arătarea de la Marea Tiberiadei, înțelegem că El îi caută și pe cei neascultători, care, trudind fără ajutorul Domnului, au eșuat în meseria în care altădată erau experți, ajungând obosiți, deznădăjduiți și înfometați.

De aceea, atunci când S-a arătat ucenicilor prezenți la Marea Tiberiadei, Domnul nu i-a certat pentru alegerile greșite, nu i-a compătimit pentru eșecul suferit, ci i-a conștientizat de starea în care se aflau întrebându-i: „Copii, aveți ceva de mâncare?” (Ioan 21:5), pregătindu-le apoi o masă de care aveau atâta nevoie.

Câtă dragoste și ce mare purtare de grijă, dovedită față de ucenicii de atunci, dar și față de credincioșii de astăzi, cărora Dumnezeu le dă pâinea ca prin somn! (Psalmul 127:2). În același timp, pe lângă purtarea de grijă, masa pregătită de Domnul Isus pentru ucenicii de la Marea Tiberiadei confirmă:

  1. Puterea nemărginită a Domnului Isus

Această putere este confirmată nu numai prin faptul învierii, ci este dovedită și prin actul pescuirii minunate și al mesei pregătite pentru ucenici. După o noapte de trudă zadarnică, Domnul i-a așteptat pe țărm nu cu o joardă pentru a-i pedepsi, ci cu peștele gata pregătit pe cărbunii aprinși, cu pâine și cu invitația: veniți la masă!

Pentru a pregăti această masă, El nu a trebuit să pescuiască sau să meargă la piață, ci, cu puterea care a adunat peștii în plasele ucenicilor, a așezat și peștii pe jăratec. Ce mare mângâiere, când puterile te-au părăsit și barca este goală, prin puterea Sa, Domnul pregătește succesul și masa nemeritată.

Dacă așa s-a întâmplat în cazul ucenicilor la Marea Tiberiadei, aceleași binecuvântări Domnul îți poate oferi și ție, fiindcă El este același ieri, azi și în veci. Numai că, înainte de a se așeza la masă, Domnul Isus a cerut ucenicilor să aducă și ei din peștii pe care deja îi prinseseră (Ioan 21:10).

Aceasta înseamnă:

  1. Participare comună împreună cu Domnul Isus

Este o fericire să primești, dar prin Cuvântul lui Dumnezeu înțelegem că, este o fericire și mai mare, trăită de cei ce dăruiesc. De aceea, prin acest act, Domnul Isus a adus în inima ucenicilor bucuria de a dărui și i-a învățat să împartă din binecuvântările primite. Acum ucenicii se simțeau importanți, fiindcă au adus din cei 153 de pești mari pe care îi pescuiseră și erau mulțumiți, fiindcă au colaborat cu Domnul în pregătirea mesei.

Dacă și tu ai primit binecuvântări nemeritate, se cuvine să împarți din ceea ce ai primit și altora, pentru ca bucuria să-ți fie deplină. În acest sens, profetul Isaia ne îndeamnă:

„…….împarte-ți pâinea cu cel flămând și adu în casa ta pe nenorociții fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l, și nu întoarce spatele semenului tău. Atunci lumina ta va răsări ca zorile, și vindecarea ta va încolți repede; neprihănirea ta îți va merge înainte, și slava Domnului te va însoți” (Isaia 58:7-8).

Numai că, pe lângă masa oferită, la Marea Tiberiadei, ucenicii au trăit și o:

  1. Părtășie deplină alături de Domnul Isus

Dacă la început, la Marea Tiberiadei, ucenicii au avut întrebări cu privire la identitatea Celui care le vorbea, după pescuirea minunată, aceștia au înțeles că este Domnul. Înțelegând aceasta, Petru și-a pus haina pe el, s-a încins și s-a aruncat în mare, alergând spre Domnul. Acestuia i s-au alăturat și ceilalți ucenici, care au grăbit spre locul unde îi aștepta Domnul. În acele momente, întrebările au dispărut, oboseala a trecut și orice îndoială a fost transformată în bucuria părtășiei unii cu alții și împreună cu Domnul.

Când am vizitat Israelul și am mers cu o corabie în larg, m-am uitat spre țărm să văd un loc care ar fi fost potrivit pentru această părtășie. Și nu m-am hotărât la niciun loc specific, fiindcă fiecare cadru reprezenta o priveliște potrivită pentru o așa părtășie: apă lină, vegetație abundentă, soare strălucitor, masă îmbelșugată și prezența Domnului! Câtă abundență și armonie!

Părtășia la masă cu Domnul în acest cadru pitoresc, prin manifestările ucenicilor, aduce însă în evidență și o:

  1. Proclamare tacită a învierii Domnului Isus

Apostolul Ioan menționează în mod specific acest fapt, mărturisind că: „… niciunul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: ‚Cine ești?’, căci știau că este Domnul.” (Ioan 21:12)

Tăcerea lor arată că erau deplin convinși de înviere și că, Cel care i-a invitat la masă, este Domnul. De aceea, tăcerea li s-a transformat într-o mărturie puternică despre înviere. Dacă Domnul Isus i-a invitat la masă pe ucenicii de la Marea Tiberiadei, El ți-a pregătit aceeași binecuvântare și ție. Nu numai că îți dă pâinea ca prin somn și te invită la masă aici, în mijlocul lumii, ci a pregătit o masă mult mai binecuvântată în Împărăția Lui. Trăiește în așa fel încât, în ziua în care Domnul va reveni, să auzi invitația:

„Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii!” (Matei 25:34)

Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu

 

Baptiștii din România - Pionierii - Mihai Ciucă