Odatǎ cu utilizarea internetului consumul de pornografie a crescut mai mult decât oricând în istoria omenirii, iar conţinutul sǎu este tot mai grafic. Pornografia, mai ales cea cu un grad ridicat de violenţǎ, are efecte negative asupra individului şi asupra societǎţii. Tot mai multe studii indicǎ faptul cǎ, pentru unii utilizatori, pornografia poate fi psihologic adictivǎ şi poate afecta negativ calitatea relaţiilor interpersonale şi sǎnǎtatea sexualǎ. Ea reprezintǎ o ameninţare la adresa sǎnǎtǎţii publice şi personale, precum şi la adresa familiei. Unele dintre efectele negative ale consumului de pornografie pot fi combǎtute prin acţiunea comunǎ a legiuitorilor, personalului medical, educatorilor, politicienilor şi a liderilor de corporaţii responsabili. Pornografia afecteazǎ atât adulţii (cǎsǎtoriţi sau necǎsǎtoriţi) cât şi copiii. Afectarea include comportamente patologice şi unele comportamente care sunt şi ilegale şi patologice.
Se ştie cǎ istoria pornografiei este la fel de veche ca şi societatea umanǎ. Chiar conceptele de “obscenitate” şi “pornografie” au rǎdǎcini etimologice latine şi greceşti. Tot atât de veche este şi condamnarea materialelor de acest fel, nu numai de cǎtre morala creştinǎ musulmanǎ şi evreiascǎ, ci şi de legi laice.
Cu toate acestea, conform percepţiei publice, consumul de pornografie ar fi o distracţie inofensivǎ. Cercetǎrile recente aratǎ cǎ utilizarea obişnuitǎ a pornografiei, mai ales pe internet, implicǎ o gamǎ largǎ de efecte nocive asupra persoanelor de ambele sexe, afectându-le fericirea, productivitatea, relaţiile interpersonale, capacitatea de a funcţiona în societate. Costurile pornografiei implicǎ, deci, o multitudine de aspecte.
Studiul prezinta 8 concluzii majore privind consumul pornografiei, cât şi recomandări pentru combaterea ei.
Concluzia 1
Ca niciodatǎ în istorie, pornografia este acum disponibilǎ şi consumatǎ la scarǎ largǎ în societate, în mare parte datorită internetului. Nimeni nu rǎmâne neatins de ea.
Deşi pornografia existǎ de milenii, niciodatǎ nu a fost aşa de disponibilǎ şi de larg utilizatǎ ca în prezent. Numǎrul consumatorilor de pornografie este şocant. Americanii închiriazǎ pâna la 800 milioane casete video şi DVD-uri (unul din cinci filme închiriate este pornografic). Patru miliarde de dolari se cheltuie anual pe filme pornografice în SUA. Unul din patru utilizatori de internet viziteazǎ site-uri pornografice; 66% dintre bǎrbaţii de 18-34 de ani viziteazǎ un site pornografic în fiecare lunǎ. In fiecare zi sunt 116.000 cǎutǎri on-line pentru pornografie infantilǎ. In grupul de vârsta 18-26 de ani , 69% dintre bǎrbaţi şi 10% dintre femei au vizionat pornografie mai mult de o datǎ pe lunǎ.
Concluzia 2
Existǎ dovezi cǎ acum pornografia este calitativ diferitǎ de ceea ce a fost în trecut prin omniprezenţǎ, folosirea de imagini tot mai realiste şi caracterul violent.
Unii utilizatori dezvoltǎ comportamente descrise în literatura de specialitate ca “dependenţe”, care pot deveni “compulsive”, adicǎ continuǎ în ciuda consecinţelor negative asupra funcţionǎrii persoanei la serviciu sau în familie. Unul dintre efecte este imposibilitatea de a relaţiona cu femei “reale.” La consumatorii cronici de pornografie se constatǎ o desensibilizare progresivǎ în faţa imaginilor, ceea ce îi determinǎ sǎ caute imagini din ce în ce mai violente şi din ce în ce mai şocante.
Concluzia nr 3
Consumul de pornografie pe internet poate afecta, în mod special, femeile.
Pornografia modeleazǎ, în plan social, aşteptǎrile legate de comportamentul sexual feminin. Soţiile cautǎ, în general, relaţii maritale bazate pe respect reciproc, onestitate, iubire romanticǎ. Pornografia promoveazǎ exact opusul: relaţii bazate pe lipsa respectului, detaşare, promiscuitate şi abuz. Rapoartele medicale aratǎ cǎ, atunci când descoperǎ utilizarea pornografiei pe internet de cǎtre soţ/partener, femeile trǎiesc sentimente de trǎdare, neîncredere şi mânie. Pe lângǎ costurile psihice ale unei astfel de descoperiri, ea poate fi urmatǎ de divorţ. Conform unei statistici din noiembrie 2003, în 56% din cazurile de divorţ din ultimul an, una dintre pǎrţi avea un interes obsesiv pentru pornografia pe internet. Consumatorii de pornografie pe internet au de trei ori mai multe şanse sǎ se implice în relaţii extramaritale şi de patru ori mai multe şanse sǎ recurgǎ la sex plǎtit. Pornografia submineazǎ fidelitatea conjugalǎ şi mǎreşte riscul contractǎrii bolilor cu transmitere sexualǎ.
Concluzia nr 4
Consumul de pornografie pe internet poate dǎuna în special copiilor. Internetul şi celelalte mijloace media expun copiii, cu sau fǎrǎ voia lor, la pornografie extrem de violentǎ, nelǎsând posibilitatea niciunui control eficient din partea pǎrinţilor.
Pornografia a infectat copilǎria copilului modern, deformând imaginea corectǎ a sexualitǎţii umane. Bǎieţii consumatori de pornografie dezvoltǎ de timpuriu comportamente sexuale agresive, iar fetele dezvoltǎ asupra sexualitǎţii o viziune în care abuzul şi violenţa sunt considerate normale şi acceptate.
Concluzia nr 5
Consumul de pornografie poate dǎuna unor persoane care nu au legături imediate cu consumatorii de pornografie.
Furnizorii de materiale pornografice şi cei care creazǎ materialele respective, sunt ei înşişi afectaţi de pornografie. Se estimeazǎ cǎ între 14.500 şi 17.500 de oameni sunt traficaţi în USA în fiecare an. 70% din persoanele traficate, (femei şi copii) sunt exploatate sexual. Mulţi traficanţi descoperiţi aveau tot echipamentul necesar pentru a crea şi vinde pornografie. Viaţa persoanelor implicate în industria pornograficǎ este marcatǎ de consumul de droguri, exploatare şi practici sexuale nesigure. Unii consumatori de pornografie au fost inspiraţi de scenele violente pe care ulterior le-au imitat. Pornografia are, deci, un rol în formarea comportamentului infracţional. Viaţa adolescenţilor (fete şi bǎieţi) este afectatǎ în sensul cǎ, datoritǎ imaginilor pornografice , pot dezvolta un comportament sexual riscant şi deviant, iar promiscuitatea este consideratǎ un mod normal de viaţǎ. Bǎieţii tind sǎ considere femeile mai degrabǎ obiecte decât fiinţe umane iar riscul bolilor cu transmitere sexualǎ creşte alarmant. Societatea în ansamblul ei este afectatǎ ca rezultat al destrǎmǎrii familiei.
Concluzia nr 6
Consumul de pornografie pe internet dǎuneazǎ consumatorilor. Un rezultat al consumului de pornografie este impotenţa în relaţia cu un partener real, fapt cǎruia i se adaugǎ depresia şi nefericirea. Utilizatorii trǎiesc sentimente de dezgust şi ruşine datoritǎ interesului pentru imagini care înainte le-ar fi creat repulsie. Pornografia le afecteazǎ nu numai viaţa sexualǎ, ci şi toate aspectele existenţei lor. Unii bǎrbaţi şi-au pierdut serviciul, soţiile, copiii. Sacrificiul este enorm. Unii consumatori de pornografie devin conştienţi de rǎul la care se expun şi fac eforturi, costisitoare, pentru a se elibera de aceastǎ dependenţǎ.
Concluzia nr 7
Consumul de pornografie este problematic din punct de vedere filozofic şi moral.
Mulţi oameni considerǎ pornografia o chestiune personalǎ, un “drept” al lor, care nu-i afecteazǎ pe ceilalţi, ceea ce este ilogic. Unele lucruri sunt, pur şi simplu, greşite în principiu, iar pornografia este “una dintre marile boli sociale”, consideratǎ ca atare de cei mai mulţi oameni, inclusiv de majoritatea celor dependenţi de ea.
Concluzia nr 8
Faptul cǎ nu toţi oamenii sunt afectaţi de pornografie nu înseamnǎ cǎ ea nu trebuie reglementatǎ.
Pornografia şi obscenitatea au fost, de-a lungul vremurilor, reglementate prin apel la concepte legale (periclitare, decenţǎ publicǎ şi altele). Ea a fost condamnatǎ din diferite perspective religioase şi ideologice, de la morala creştinǎ pânǎ la feminism. In afara mǎsurilor legale, pornografia s-ar putea reduce prin reducerea sau eliminarea profiturilor care au creat industria. Sunt necesare noi idei politice pentru combaterea caracterului disponibil al pornografiei, care este atât de dǎunatoare societǎţii.
Recomandari:
Comunitatea medicalǎ, (care posedǎ dovezi despre consecinţele consumului de pornografie din experienţa profesionalǎ), trebuie sǎ-şi asume rolul principal în strângerea de noi dovezi şi rǎspândirea informaţiilor la cel mai înalt nivel al opiniei publice şi guvernǎrii.
In primul rând, semnatarii prezentului studiu invocǎ principiul “în primul rând sǎ nu faci rǎu”. Mulţi terapeuţi ignorǎ proporţiile consumului de pornografie şi consecinţele sale, îl considerǎ un “sprijin conjugal” şi îl recomandǎ cuplurilor pe care le consiliazǎ. Aceasta practicǎ trebuie sǎ înceteze.
In al doilea rând, semnatarii recomandǎ comunitǎţii medicale studierea relaţiei dintre pornografie şi prostituţie, a factorilor care mǎresc riscul de dependenţǎ, studierea efectelor expunerii copiilor şi adolescenţilor la pornografie, pe baza datelor oferite de experienţa lor profesionalǎ.
Educatorii şi profesorii pot include în programǎ concluziile studiilor referitoare la pornografie, aşa încât adolescenţii sǎ înţeleagǎ efectele devastatoare ale pornografiei asupra vieţilor consumatorilor şi producǎtorilor ei.
Jurnaliştii, editorii, bloggerii şi alte persoane care pot influenţa opinia publicǎ se pot implica. De exemplu, jurnaliştii de investigaţie pot cerceta aspectele financiare ale industriei pornografice, legǎtura dintre traficul de fiinţe umane şi pornografie, felul în care sunt atraşi ”actorii“ în aceasta industrie.
Industria privatǎ se poate implica în reducerea efectelor pornografiei. In primul rând corporaţiile trebuie sǎ implementeze politici ferme la locul de muncǎ, împotriva pornografiei şi a exploatǎrii sexuale. De asemenea, corporaţiile pot ajuta angajaţii care suferǎ datoritǎ dependenţei de pornografie, în sensul de a-i sprijini în vederea obţinerii consilierii potrivite. In al doilea rând, industria hotelierǎ trebuie sǎ renunţe la promovarea reclamelor pentru filme pornografice.
Celebritǎţile sunt chemate sǎ descurajeze prezentarea favorabilǎ a pornografiei, şi sǎ ia atitudine împotriva ei în campanii publice.
Guvernul, la diverse nivele poate avea şi el un rol important în reducerea costurilor sociale ale consumului de pornografie. In primul rând, guvernul ar putea scoate în afara legii producerea şi distribuirea de materiale obscene. In al doilea rând, liderii politici s-ar putea angaja în campanii publice împotriva pornografiei. In al treilea rând, toate materialele “pentru adulţi”( tipǎrite sau digitale) trebuie sǎ conţinǎ un avertisment cu privire la potenţialul adictiv şi la posibila afectare psihologicǎ a consumatorului. In al patrulea rând Departamentul Justiţiei care se ocupa cu urmǎrirea/punerea sub acuzare a obscenitǎţii trebuie redezvoltat pentru a face faţǎ multiplelor aspecte ale pornografiei pe internet. In sfârşit, legiuitorii sunt chemaţi sǎ creeze un nou articol de lege numit “expunerea neglijentǎ a unui minor, sau a unui adult care nu doreşte acest lucru, la materiale obscene.”
Conform studiului “The Social Costs of Pornography: A Statement of Findings and Recommendations”, (2010).
pentru ŞtiriCreştine.ro, Alianţa Familiilor din România
